Wannabegay

Marturii si informatii interesante aici. Ion Negoitescu, Petru Romosan, Paul Goma, Ion Vianu, Marian Dopcea – detalii despre turnatorie si santaj in celebrul dosar Negoitescu.

Aflam de aici despre decizia DGASPC de a trimite o serie de minori abuzati sexual pentru consiliere la psihologii Accept. Tonul articolului este, desigur, unul de mahala, cu diverse opinii neavizate cu privire la aceasta decizie. Insa fondul problemei este altul: este in regula sa trimitem copiii abuzati sexual la acesti psihologi? Un raspuns afirmativ ar fi argumentat de calitatea psihologilor Accept, de experienta lor in relatia cu persoane care au avut relatii cu persoane de acelasi sex, precum si specializarea acelor psihologi. Un raspuns negativ ar fi argumentat de faptul ca recuperarea dupa un act de pedofilie trebuie tratata diferit, cu altfel de specialisti, care sa fie capabili sa lucreze cu familiile intr-un mod coerent, precum si faptul ca nu toti copiii abuzati sunt LGBT. Voi ce credeti?

Retorica o stiu. Nu ma intereseaza sa aud parerea vreunui rasist, caci argumentele sunt mereu aceleasi, fara substanta si fara sa atace problema adevarata cu care ne confruntam si fara sa ofere solutii reale, pe termen lung. Asa ca nu voi raspunde unor astfel de provocari si nu voi incerca sa contra-argumentez acuzele continui ce se indreapta spre populatia roma. Insa vreau ca cititorii mei sa stie ca ceea ce se intampla in Franta in ultimele zile este noua forma de nazism, lucru pentru care acest Sarkozy este cunoscut inca de cand era Ministru de Interne al Frantei. Presa din intreaga lume condamna actiunile de hartuire, de expulzare, care sunt ilegale si neconforme cu valorile europene. Mai mult, Sarkozy isi doreste sa retraga cetatenia franceza infractorilor de origine straina. Pe scurt bazele statului de drept sunt subminate! Ieri am aflat ca un magazin din Franta a interzis accesul romilor. Mie imi aminteste foarte bine de evreii care nu aveau ce cauta in diverse magazine pe vremea regimului nazist si pe vremea regimului francez (!!!) de la Vichy. Negrii in SUA nu aveau voie sa bea apa de la anumite robinete, nu puteau sta in fata autobuzului, nu erau serviti in anumite magazine. Acelasi lucru s-a intamplat si cu apartheidul din Africa de Sud. Ce urmeaza? Sa-i obligam pe romi sa poarte un semn distinctiv, de genul stelei lui David? Poate niste lagare de concentrare? Ceea ce e alarmant este ca 70% din populatia franceza este de acord cu actiunile profund discriminatorii care au loc in Franta. Pe scurt avem o ura populara profunda impotriva unor CETATENI EUROPENI, pentru care dreptul la libera circulatie este unul fundamental.

Evenimentul zilei scrie ca Romania risca o epidemie de HIV si hepatita, in conditiile in care banii de la Fondul Global pentru Combaterea HIV s-au terminat, iar pe viitor nu se prevede o noua finantare. Categoriile cele mai expuse? Homosexualii, prostituatele si consumatorii de droguri. Conform ultimului Raport ACCEPT, pe anul 2009, Asociatia a primit de la acest Fond Global 85.000 euro, pentru combaterea transmiterii HIV in randul MSM (men who have sex with men). Din acesti bani ACCEPT-ul a distribuit 86.000 de prezervative in randul a 23.000 de gay. Ceea ce surprinde cel mai mult este ca din randul grupurilor expuse riscurilor, ACCEPT-ul a instruit 38 (!! mult? putin?) de persoane care sa faca outreach. Se pare ca anul acesta si anul viitor situatia se va inrautati pentru gay-ii din Romania, mai ales daca ACCEPT-ul nu primeste bani de la Fondul Global, in conditiile in care educatia sexuala lipseste cu desavarsire in comunitatea gay. Pe de alta parte riscam sa fim demonizati, asociati cu toxicomanii si prostituatele, atata timp cat nu se explica populatiei ca sexul anal neprotejat este periculos in general, nu doar in cazul homosexualilor si nu tine de un “stil de viata” neadecvat.

Recapitulare:

• Aflam de aici ca drepturile gay-ilor nu sunt recunoscute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului
• Aici puteti citi despre cazul unei fetite care a fost atacata cu un cocktail Molotov doar pentru ca e de etnie roma
• Activistii gay din St. Petesburg au fost batuti si arestati aici
• Doi barbati (gay) au fost atacati/batuti in Marea Britanie (Londonderry) aici.

Mai sus aveti imaginile unei fetite din Cehia care a fost atacata cu un cocktail Molotov pentru ca este de etnie roma. Neo-nazistii au reusit sa o desfigureze, sa-i arda 80% din piele. Nu cred ca am fost niciodata atat de trist. Si de revoltat impotriva unor criminali. Si aici ii includ pe toti rasistii din intreaga lume. Criminali sunteti voi cu totii, cei care discriminati! Rusine! Reportaj CNN aici.

Am niste vesti proaste. Extrem de proaste. Astazi Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a decis in unanimitate ca a ne permite sa ne casatorim (=casatoriile gay) nu este un drept “universal” (recte fundamental, european). Judecatorii au decis ca lui Horst Schalk si Johann Kopf nu le-au fost incalcate drepturile cand li s-a refuzat oficierea unei casatorii de catre statul austriac.

Organizatiile gay europene, ca de obicei, au anuntat ca sunt elemente pozitive in decizia de azi, anume faptul ca in decizia finala este recunoscut faptul ca atitudinile sociale cu privire la gay si lesbiene se schimba si se poate ajunge la un consens european cu privire la casatoriile gay. Pentru mine personal acest lucru se numeste “damage control”. Nu am castigat nimic si trebuie sa recunoastem ca Europa ramane un loc retrograd, birocratic, in care sistemul juridic este politizat. Decizia judecatorilor este cat se poate de politica, deoarece ar fi avut repercusiuni asupra legilor a 47 de state europene! Ar fi fost un gest istoric, fara precedent, care ar fi transformat o lume intreaga! Insa niciodata acest lucru nu s-ar intampla in Europa. Detalii aici.

PS: Intre timp, gay-ii din Sankt Petersburg, Rusia lupta pentru drepturi aici.

Dragos Bucurenci incepuse ca o tanara speranta. Imi amintesc de o controversa a sa cu Andrei Plesu, spumoasa si “intelectuala”, un schimb de replici in scrisori deschise, pe tema comunismului. S-a remarcat prin activitatea sa de ecologist, stangist, ce mai! un tanar “model”. Si mai apoi a devenit extrem de dambovitean. A inceput o goana dupa celebritate, cu aparitii la Dansez pentru tine, la Mihaela Radulescu samd. Astazi il gasim de cateva ori pe luna in Libertatea, un cotidian (?!) de cea mai joasa speta. Pentru cativa cititori/fani, Bucurenci este capabil de orice. Si cel mai mare rau facut vreodata comunitatii gay ii apartine acestui impostor: asociaza in ultimul interviu drogurile, alcoolul cu orientarea sa sexuala (bisexual). Nu spune ca este un rezultat al drogurilor, insa i se contruieste imaginea unui “rebel”, care experimenteaza. Ce se stabileste in mintea colectiva cu privire la bisexualitate? Ca este o “faza”, un “moft”, o “extravaganta”. Multumim D. Bucurenci!

Pentru necunoscatori Hong Kong pare un loc destul de comunist fara niciun fel de drepturi pentru gay si unde gay-ii sunt discriminati. Insa realitatea este alta. Adevarul este undeva la mijloc, caci pe de o parte intalnim o comunitate restransa de gay, complet dezorganizata si care se confrunta cu probleme sociale acute, iar pe de alta parte intalnim o totala lipsa a violentei impotriva gay-ilor (verbala, fizica, psihica) si o crestere a acceptabilitatii homosexualitatii in societatea chineza. Ceea ce am reusit sa deduc in prima zi in Hong Kong este ca este extrem extrem de usor sa fii gay in societate, ai o libertate totala de exprimare a propriei sexualitati, fara a fi supus unor constante injurii si hartuieli. Cauzele sunt multiple, insa principala ar fi legatura si acceptarea de catre barbatii str8 a propriei feminitati. Pe scurt, este OK sa fii efeminat si str8. O alta cauza este ca dpdv al vestimentatiei Asia reprezinta exotism, extravaganta si o copie reusita a unei culturi “slim” de origine vestica. O a treia cauza este modul de viata si religia budista (majoritara) care nu condamna si nu incearca sa stranga adepti prin formarea unor lupte artificiale (cum se intampla in crestinism si islam). Cu toate acestea la nivel familial problemele sunt multiple, mai ales in conditiile legilor guvernului de la Beijing care impun un singur copil per familie. Voi reveni cu update-uri.

Plec in Hong Kong. Si Shanghai. Si Seul. Voi face scoala de vara in cadrul Universitatii din Hong Kong. Timpul meu liber va fi limitat, insa voi incerca sa scriu destul de des si pe blog. Voi incerca sa impartasesc cu voi o serie de experiente si, posibil, informatii despre viata gay-ilor din China. Numai bine!

Titlul foloseste termeni popperieni, insa nu sunt sigur cat de mult se aplica la cazul de fata. Vreau sa va vorbesc despre GayRomeo. Un site popular de dating, care reuseste sa distruga bariere si preconceptii, insa si sa raspandeasca BTS-uri. Intr-o incursiune recenta pe respectivul site, am navigat spre locuri mai putin placute ale lumii, unde homosexualitatea este pedepsita de lege. Surpriza! GayRomeo are membri si in Coreea de Nord, si in Afghanistan, si in Uganda. Locuri neprietenoase pentru comunitatea noastra. Iranul sau Arabia Saudita se afla printre ele. Afghanistanul este un caz interesant, deoarece multe profiluri sunt ale soldatilor americani stationati acolo. Pe scurt, avem o alta victorie impotriva statului opresiv care inca implementeaza Don’t Ask, Don’t Tell. Situatia persoanelor LGBT care traiesc in tarile mentionate mai sus este dramatica. Chiar si China ar fi de adaugat la lista. Si iata ca GayRomeo (si orice alt site de dating) permite accesul catre o alta lume, mai buna, in care inveti sa te accepti pe sine.

Exista si partea goala a paharului, desigur… In unele cazuri politia locala isi face profiluri pe aceste site-uri pentru a-i “descoperi”, aresta, tortura pe indivizii de o alta orientare sexuala. In unele cazuri gradul de clandestinitate este atat de ridicat incat oricine pare o persoana “eligibila”. Sexul homosexual devine doar o nevoie fiziologica, fara niciun fel de alte conotatii.

Per total, putem considera aceste lucruri ca o usa intredeschisa spre dulapurile din intreaga lume. Si ne ajuta sa descoperim o lume noua, o lume mai rea decat a noastra, o lume invizibila si aflata sub opresiune. Ins ao lume care merita sa fie auzita/vazuta.

Ca de obicei, prim-ministrii romani devin extrem de simpatici cand nu mai sunt in functie. I-am criticat si pe Nastase si pe Tariceanu cand conduceau Romania, insa astazi imi sunt simpatici; di-au pierdut din aroganta si data fiind valoarea “urmasului” Boc, putem sa realizam ca au fost oameni competenti si de valoare.

Astazi, Tariceanu i-a predat o simpla lectie de economie lui Boc, care acuza Guvernul Tariceanu ca nu a lasat niciun ban la buget… Elegant si ironic, fostul premier i-a spus noului premier ca bugetul este anual. Si la sfarsitul anului visteria statului TREBUIE sa fie goala. Daca exista excedent bugetar, banii TREBUIE cheltuiti. Logic, Tariceanu a lasat bugetul fara niciun ban deoarece se terminase anul bugetar! Probabil Boc are nevoie sa invete regulile unui buget de stat!

Va invit sa cititi aici discutiile de astazi din Parlament. Transcriptul dezbaterilor este mult mai interesant decat dezbaterile in sine. De ce? Pentru ca lipsite de intonatie, de persoana care le rosteste, devin valori a ceea ce reprezentam cu totii si ne prezinta o lume politica mult prea fascinanta pentru a fi ignorata. O comedie ieftina, in care actorii nu conteaza, caci numele au ramas aceleasi: Farfuridi, Catavencu, samd. Speram ca azi sa cada Guvernul. Poate data viitoare. De ce? Pentru ca show-ul in sine este delicios. Sa cada Guvernul, sa reinceapa nebunia nominalizarii premierului, speculatii, emisiuni televizate, candidati, teama de alegeri anticipate, oameni in strada, opozitie, putere, injurii, ura, pasivitate, news, cretinism, urlete, ironie, presedinte, Constitutie, Curte Constitutionala, numar de parlamentari, majoritate, minoritate, tradare, anonime, etc. Nu e superb?!

Se vorbeste adesea despre Europa ca despre un exemplu pentru tarile in curs de dezvoltare, ca locul unde democratia a originat si locul unde este aplicata cu adevarat. In realitate Europa este un loc al unui Nationalsozialismus fara precedent. Europa este un continent care-si merita soarta si care se comporta intr-o maniera anti-democratica. La fel cum Africa interzice prin legi actele homosexuale, la fel si Europa interzice prin legi aberante si profund nedemocratice drepturi fundamentale pentru proprii cetateni. Sa recapitulam ce face Europa:

- Interzice minareturile

- Interzice burqa

- Ghetoizeaza populatia turca, romana, islamica etc.

Astazi aflam ca Franta vrea ampretarea romilor, pentru a le putea interzice acestora accesul in tara dupa ce sunt expulzati! Domnul Sarkozy trebuie sa citeasca mai bine tratatul de la Maastrich si sa vada ca scrie acolo ca unul din principiile fundamentale ale UE este libera circulatie! Statul francez NU are voie sa comita astfel de abuzuri!!!!!

Europa sa faca bine sa-si aminteasca ca maurii au adus pe acest continent literatura, arhitectura, astronomia, pornografia si alte elemente esentiale pentru ceea ce reprezentam astazi!

PS: Aveti mai jos un clip despre ce face Europa – o manifestare in masa a salutului nazist! Pe mine m-a infricosat.

O data cu vara si cu mult-hulita criza economica, se pare ca din ce ince mai multe bloguri de nisa intra in moarte clinica (aici includeti si Wannabegay). Motivele sunt destule: Parada Gay s-a terminat, Miss Travesty a fost la fel de neinteresant ca in fiecare an, stirile despre imbunatatirea vietii gay-ilor romani sunt mai rare decat lebedele negre. Mai mult, intreaga societate romaneasca se afunda intr-un nor negru umplut de incultura si lipsa de motivatie. Bookfestul este un fiasco in care Liiceanu isi joaca perfect rolul. Cannes-ul a trecut iar Aurora n-a castigat. Ramanem cu Basescu, Boc, saracie si lipsa de perspectiva. Si avertizarea mea se refera la drepturile minoritatilor: din punct de vedere stiintific/istoric in vreme de recesiune minoritatile vor avea de suferit. Asa ca nu visati, dragii mei, la drepturi mai multe sau acceptabilitate sociala. La fel cum romii vor fi tapul ispasitor pentru saracie, la fel si gay-ii isi vor avea rolul lor in “pedeapsa divina”. In aceste conditii, la ce sa te astepti de la blogurile gay? Va rog sa luati in considerare si lipsa de articole de calitate, a unor dezbateri reale si care sa nu plictiseasca. Nu mai avem ingrediente si nu (mai) avem bucatari. Atata timp cat nu vom crea o catedra de queer studies, este posibil sa ramanem incremeniti in proiect pentru o lunga perioada de timp. Caci Accept-ul a ramas aceeasi organizatie lipsita de initiativa care traieste doar pentru o parada anuala unde se aduna constant 200 de oameni. Nu veti auzi nimic de lobby, nu veti auzi nimic despre campanii, nu veti auzi nimic despre reducere a discriminarii. Nici eu nu pretind ca am raspunsul/solutii la aceste probleme, insa spre deosebire de activistii gay, eu nu sunt platit pentru ceea ce fac. Deci propriu-zis ar trebui sa nu ma intereseze. Iar faptul ca ma intereseaza tine exclusiv de mine si ma face o persoana mai buna. Sa fie o coincidenta faptul ca Accept-ul nu a facut niciun sondaj/studiu cu privire la schimbarea perceptiilor despre homosexualitate dupa GayFest? De 7 ani cerem drepturi/uniuni civile/casatorii/adoptii etc. Poate ca Accept-ul ar trebui sa investeasca mai mult in tineri, sa faca putina educatie. Un curs, o conferinta, cativa invitati cu expertiza. Caci daca acest lucru nu se va intampla, s-ar putea sa asistam nu numai la falimentul blogosferei gay, ci al intregii comunitati!

PS: Un alt “suspect” in cazul blogurilor gay? Facebook.

Parlamentul Islandei a votat in UNANIMITATE (!!!!) legalizarea casatoriilor gay, intr-un vot de 49-0! Islanda devine a 9-a tara din lume (a 7-a din Europa) care face acest pas. Legea va intra in vigoare pe 27 iunie 2010. Detalii aici.

Gasiti aici un studiu facut in 31 de tari care-si propune sa stranga informatii despre populatia LGBT si despre incidenta HIV/SIDA. Nu stiu cat de profesionist e realizat sau cat de importante sunt datele, insa in conditiile in care informatiile despre gay si lesbiene sunt minime, sunt dispus sa particip in orice studiu posibil care sa-mi ofere noi si noi informatii. Ce trebuie sa tineti minte? Fiti sinceri! Neaparat fiti sinceri!

S-au incins spiritele pe forumul EVZ, dupa publicarea concluziilor unui studiu care releva faptul ca lesbienele sunt cei mai buni parinti si ca majoritatea copiilor crescuti in cupluri gay au performante scolare peste medie, sunt mai putin violenti etc. As mai adauga eu – manifesta mai multa toleranta si mai putina homofobie. Cu siguranta in cazul cuplurilor gay din Romania situatia ar fi putin diferita. Si ma refer, desigur, la rasismul excesiv al gay-ilor romani si ura impotriva romilor a unor membri ai “comunitatii”, care si-ar educa probabil copiii in acest spirit. Insa divaghez. Care sa fie, deci, cauzele pentru care parintii gay sunt relativ mai buni la aceasta “meserie”? Ei bine, eu cred ca principala cauza este chiar presiunea sociala. Parintii gay sunt adesea extrem de precauti cu privire la diverse aspecte ce tin de educatia unui copil, caci sunt judecati incontinuu de societate si, pe scurt, nu vor s-o dea in bara, sa auda un malitios “I told you so!” Un al doilea factor ar fi cel economic, caci studiile arata ca in multe cazuri cuplurile gay au o conditie financiara superioara cuplurilor str8. O a treia cauza este (asa cum spuneam mai sus) crearea unui mediu tolerant cu privire la rase, etnii si/sau orientari sexuale, si accentuarea necesitatii unei educatii.

Ieri s-a anuntat faptul ca lansarea filmului “I Love You, Phillip Morris” va fi amanata din nou, datorita unor probleme birocratice. Se pare ca in loc de luna iulie, va fi prezentat in octombrie. Puteti sa-l numiti un blestem. Insa partea buna este ca filmul a rulat in Franta si Marea Britanie si, ca de obicei, exista copii online. Pentru moment il gasiti aici.

Pe scurt, filmul prezinta povestea unui escroc (Jim Carrey) si a povestii sale de dragoste cu Phillip Morris (Ewan McGregor). Tematica si aventurile acestui Steven sunt redundante daca ar fi sa comparam cu ce a mai facut Jim Carrey, insa ceea ce intereseaza este cuplul gay Steven-Phillip care este prezentat intr-o maniera pozitiva si, din nou, incearca sa impuna in mainstream (sa speram ca va reusi) modele pentru toate cuplurile gay. Filmul este regizat bine, interpretarea este buna, scenariul bun, reteta perfecta! Ca un element secundar, viata de inchisoare e prezentata intr-o lumina mai mult sau mai putin pozitiva, insa se insereaza unele teme mult mai profunde cu privire la sistemul de corectie, pedepse si cainta. Per total, un film bun, destul de rar pentru filmele cu tematica gay.

Citesc un text la Robert care ma pune pe ganduri caci abordeaza o tema interesanta cu privire la GayFestul de anul acesta cu o acolada cu privire la activismul gay in general. Ne trimite Robert catre un comentariu de aici care este stupefiant. Si am o serie de comentarii.

Nu stiu cat de reusit GayFestul de anul acesta, programul pare putin mai “usurel” decat anii trecuti: Raibow flow (expozitie), cursuri de dans (hip-hop?! vals latino), piesa de teatru Blind Date, filme, workshop de fotoreportaj. Ceea ce m-a bulversat pe mine este ca timp de 6 zile au loc DOUA (2!!!!) dezbateri, una pe tema transgender si cu privire la discriminare si reducerea ei. Si aici este o problema majora. Activistii acestia de tipul asta sunt diferiti de activistii care populeaza blogul meu, caci le este frica de confruntari (vezi intalnirea de vara trecuta organizata de Accept cu privire la cenzura pe blogurile gay). E ca si cum ar fi activisti dintr-un turn de fildes (de data asta numit Institutul Francez), e ca si cum sunt activisti ce toti sufera de agorafobie. Ironia face ca in SoHo vor avea loc 3 evenimente! SoHo – dezbateri: 3-2! Am observat atitudinea asta la Accept si in iarna, un fel de “noi cu-ai nostri”, vedem doua filme proaste (ca si-asa toata lumea se uita NUMAI la filme), fumam 25 de tigari, facem cateva inside jokes si gata! Ca sa citesc din comentariul de la Octavian, pentru ei asta inseamna: “Sa ramin eu, cu inca citziva nebuni si nebune ca mine, sa ne luptam cu statul, parlamentul, presa, poporul?” Daca mai adaugati ca nu trebuie sa te LUPTI cu parlamentul, presa sau poporul, ci trebuie sa-i atragi de partea ta (care e total diferit), avem poza completa a unei “incremeniri in proiect” a activismului romanesc. Accept-ul nu se poate hrani (inca) din abrogarea articolului 200, la fel cum un GayFest fara dezbateri nu creaza circumstante pentru evolutie.

PS: Intre timp banuiesc ca ati aflat ca Portugalia a legalizat casatoriile gay.

Astazi am fost extrem extrem de fericit. Motivul: mai jos.

Debbie Harry (incredibila, fenomenala, icon-ul Debbie Harry – Blondie), Shirley Bassey (dame Shirley Bassey), Lady Gaga, Elton John, Bruce Springsteen, Sting canta “Don’t Stop Believin’.” Insa faptul ca le-am vazut pe Debbie Harry, Shirley Bassey si Lady Gaga pe aceeasi scena depaseste imaginatia oricui.

PS: Revin in curand, in ultima vreme nu am avut chef de scris, am meditat intens.

Aflam de aici ca Mister Gay Romania 2010, Silviu Andrei Radu se retrage si nu va participa la finala Mister Gay Europe ca reprezentantul Romaniei. Puteti citi intreaga sa scrisoare, insa concluziile sunt evidente:

• Silviu nu a avut curajul sa-si asume niciun principiu pentru care a castigat – nici faptul ca a reusit sa treaca peste handicapul sau, nici faptul ca este out, nici pentru ca este o persoana onesta si integra.
• Dau vina si pe juriul de la Mister gay care s-au lasat pacaliti de niste minciuni despre “a fi out” si despre valoarea acestui om
• Scuzele sunt de tot soiul, insa nu au valoare: Silviu este un las care perpetueaza aceeasi clandestinitate in care traieste comunitatea gay
• Silviu a dat inapoi atunci cand a inceput mediatizarea sa; din nou, am avut dreptate cu privire la intreg evenimentul de la Predeal care nu a fost promovat in niciun fel, dandu-le participantilor si publicului un element de siguranta care acum isi arata efectele
• Catalin Vieru este inca unul dintre vinovati, caci s-a auto-proclamat PR-ul acestui baiat si (din cate spune Silviu) a facut presiuni
• PSI Romania (sau Tudor Kovacs sau organizatorul) are partea sa de vina in poveste, caci nu a existat o selectie mai dura a acestor candidati, nu a elaborat niciun contract intre eveniment si castigator, care trebuia semnat de toti candidatii, prin care se obliga sa participe la diverse evenimente de promovare, samd.
• Silviu din Timisoara (caci vom reveni la titulatura aceasta, caci exprima perfect situatia creata) este un wannabegay, este tipologia perfecta pentru acest personaj creat si descris in atatea texte de-ale mele
• Astept solutii: locul II va merge in finala europeana?

In concluzie Mister Gay Romania 2010 se dovedeste a fi un fiasco total, un esec, care – din nou – imi va ridica in cap toti cititorii si va crea controverse mult prea multe.

PS: A nu se intelege ca acest text e un atac impotriva persoanelor in-the-closet. Insa cand participi la Mister Gay Romania, una din conditiile de baza este sa fii out, caci te expui.

UPDATE: Iata scrisoarea lui Silviu – ma retrag (am invatat cu ceva timp in urma sa salvez ceea ce citesc, caci informatia e usor stearsa, dupa anumite presiuni)

Diversitatea este definita ca eterogenitate; o definitie larga ce poate include numeroase elemente. Insa extrem de provocator poate fi sa definesti diversitatea in spatial romanesc. Intr-un spatiu minor pe plan mondial, cu peste 80% din populatie albi ortodocsi heterosexuali, cu o istorie si limba comune, te impotmolesti in acest punct, in aceasta definitie. Tocmai de aceea definirea diversitatii ca starea de schimbabilitate pare mai potrivita. Vorbim, desigur, de un soi de fluiditate sociala si/sau culturala care poate afecta doar o parte a societatii sau societatea ca intreg. Prin aceasta intelegem schimbare de mentalitati, opinii, atitudini, comportamente.

Asadar, ce este diversitatea, daca-l excludem pe Cabral, pe cele cateva sute de muncitori chinezi, pe maghiari si germani, sau pe cainii “comunitari”? Care este acel bloc minoritar care este distinct si omogen in acelasi timp? Aceasta comunitate este reprezentata de populatia LGBT. O comunitate nicidecum solidificata, nicidecum constanta si relativ tanara. A nu se intelege prin aceasta ca homosexualitatea ca fenomen social a “rasarit” in spatial romanesc ca urmare a unor interventii externe; ne referim, desigur, la conturarea unei identitati in spatial public.

Problema cu identitatea amintita mai sus este ca nu a avut o strategie de brand-ing prea buna si nici nu a reusit sa fie schitata ca o minoritate, ci mai degraba ca o curiozitate, un giumbusluc, o “faza”. Eliminam din start elemente irelevante pentru cazul nostru, cum ar fi articole de imbracaminte “diferite”, comportamente efeminate sau o dorinta excesiva de a fi in centrul atentiei. Unii s-ar intreba: daca elimini din imaginea comunitatii gay aceste elemente, ce ramane? Ar ramane o evolutie de-a lungul ultimilor ani, incepand cu o clandestinitate mult prea lejera, continuand cu schimbarea imaginii homosexualului/lesbienei (de la effeminate la macho si de la butch la femme) si terminand cu definirea unui cool construit artificial. Problema cu diversitatea asa cum este definite mai sus este ca nu-si gaseste loc pe agenda publica si nu reuseste sa se branduiasca, cum pomeneam mai sus. In conditiile in care ultimul studiu asupra sexualitatii europenilor, European Sexual Confidence Survey, a aratat ca pentru romani singurul element important in viata sexuala este satisfacerea barbatului, trebuie sa aiba loc o revolutie sexuala, la care trebuie atasata o revolutie homosexuala. Si partea interesanta este ca principala cerinta a acestei revolutii este sa incetam sa incercam sa definim ambiguitatea (eg: Cum ne adresam unei personae transgender? El? Ea?); sa incetam sa fim rigizi, sa renuntam la moralitate, sa ne educam san e raportam la individualitate, nu la o micro-societate. Acelasi lucru este aplicabil si in cazul rromilor, care sunt cealalta parte a diversitatii. In mai toate societatile europene si nord-americane se vorbeste despre “integrare”, “asimilare”, termeni de nefolosit atunci cand ne raportam la diversitate. Nici macar o falsa corectitudine politica nu ne poate salva in aceasta situatie, caci solutiile sunt altele: trebuie san e feminizam, trebuie sa ne eliberam de barierele fizice ale trecutului comunist si sa integram majoritatea (definita in ecest caz, conventional, ca opusa diversitatii) in acest continuum interschimbabil, prin metode de relationare aplicate diferit in cazuri diferite. Si pentru a realiza aceste obiective trebuie urmati o serie de pasi: educarea unor elite capabile sa reprezinte diversitatea la nivel inalt (politica, economie, universitati, media etc), crearea unor eroi capabili sa se expuna in fata opiniei publice, sacrificarea unor martiri, cu ajutorul carora sa putem manipula ulterior oprobiul public (din nou, conventional, vom presupune ca diversitatea intr-o societate atat de eterogena este subiectul oprobiului public), precum si dezvoltarea unei retele de activisti loiali grupului capabili de coeziune, mobilizare si implementare a unui mesaj prestabilit.

Mai sus sunt expuse o serie de solutii cu privire la gestionarea diversitatii, insa sa revenim la plasarea acesteia in spatiul public. Diversitatea (asa cum am incercat sa o definim) o vedem in cele mai ciudate locuri: in WC-urile publice, in trenuri, la spectacolele de teatru, in metrou, pe bancile din scoli, in sate, in media, pe peretii blocurilor comuniste, in salile de cinema, la mall, in satele din Baragan, in cetatile medievale si chiar in manastirile din N Moldovei. Problema este cum ne raportam la aceasta diversitate: o condamnam ca fiind amorala, o preluam ca pe o stare de fapt (si ne complacem intr-o situatie nedorita) sau luam atitudine si incercam sa gasim solutii? Puterea exemplului personal joaca un rol important in acest ultim caz; pe scurt, schimbarea atitudinii fata de “diversitate” are la baza principiul “nu poti intelege ceva ce nu cunosti”. Aici intervin o serie de factori ce tin exclusiv de cei pe care eu ii numesc wannabe (wannabegay sau wannaberoma in cazurile de diversitate exemplificate): care nu-si asuma rolul pana la capat, prefera sa inchida usa, sa traga draperiile, sa-si elibereze energiile in intimitate, care isi continua rolul de non-gay si non-gypsy cand paseste in strada; cu alte cuvinte un las, un incult, un immoral, o marioneta sociala, care e definit doar de normele virilitatii masculine (care definesc societatea noastra) care mascheaza altceva. Un altceva despre care vorbeam la inceputul acestui eseu ca fiind principalul impediment in definirea si identificarea diversitatii in spatiul romanesc. Wannabe-ul nostru are doua optiuni: sa se ignore pe sine si sa creada ca va fi “acceptat” daca va fi “normal”, punand pe picior de egalitate sexualitatea si/sau rasa cu IQ-ul, emotiile, comportamentul, hainele, vocabularul sau optiunile politice, sau sa realizeze ca este partea “diversa” a societatii si ca va fi judecat exclusiv pe baza sexualitatii sale si/sau a rasei/etniei sale (remarcati, totusi, ca nu spun ca aceasta ultima parte e fair, insa descrie situatia de facto). Sa luam un exemplu mai concret: doi indivizi, primul absolvent de scoala primara, supporter al echipei Steaua si al doilea doctor in filosofie: vor fi ei judecati de catre societate pe baza IQ-ului, al vocabularului, al optiunilor politice sau pe baza orientarii sexuale si a rasei/etniei?

Ca o concluzie, putem spune ca diversitatea exista in Romania, insa intr-un context diferit, raportat la o definitie mai ampla si la un alt nivel al valorilor societale. Atunci cand incercam sa identificam un element al diversitatii vom fi pusi in fata unei dileme deoarece diversitatea este asociata, in majoritatea cazurilor, cu repercusiuni ale injustitiei sociale, mai ales intr-o societate inchisa asa cum este cea romaneasca. Odata eliminat valul de ignoranta (asa cum il definea J. Rawls), ni se releva caracteristici si criterii de identificare a unui portret-robot al “diversului”, asociat adesea exclusiv cu orientarea sexuala si/sau etnia, vazute prin lentilele majoritatii vs. minoritatii.

Va mai amintiti de primul GayPride de la Bucuresti? Cam aceeasi atmosfera a fost si in Lituania sambata, 8 mai 2010, cand a avut loc prima parada gay din istoria tarii… Facand o analiza obiectiva, trebuie sa recunoastem ca GayPride-ul de la Bucuresti este probabil cel mai bine organizat si lipsit de incidente din Europa de Est (Ungaria are violente anual, Polonia la fel, in Serbia situatia e dramatica, Rusia nu permite aceste parade, in Moldova tocmai a fost refuzata organizarea unui eveniment), si poate cel mai stabil (anul acesta avem cel de-al 7-lea GayPride). Detalii despre GayFest aici.

UPDATE: Iata poze de la parada din Lituania

Scrieti, faceti poze, prezentari si altele, pe tema “Cum si unde vezi tu diversitate in Romania?”. Data limita: 17 mai 2010. Detalii aici. Premii: un notebook, un iPod nano sau o rama digitala.

Aveti mai jos trailerul la un scurtmetraj realizat de echipa TotalGay, intitulat “Tu”. De apreciat intreg proiectul, cu o serie de observatii, ca de obicei:

• din ceea ce am vazut pana acum, arata promitator, in sensul ca este un pas inainte;
• este filmat profesionist, cu actori profesionisti (banuiesc) si are o echipa in spate;
• nu stiu daca ceea ce-si dorect cei de TotalGay prin acest proiect specific este potrivit pentru un scurt-metraj; povestea povestita acolo este mai mult telenovela, insa inteleg perfect ca sunt o multime de probleme de luat in considerare, iar banii sunt principala.
• nu voi ridica in slavi acest filmulet, insa pot spune ca este la nivelul romanesc, gen Secretul Mariei si alte telenovele autohtone.
• Personajele sunt decente, intrebarile morale prezente, imaginile clare.
• Titlul – inca astept sa ma lamuresc ce-i cu el.

Gay ucis in Africa

Raspunsul pentru ura:

Gasiti aici un interviu Alex Leo Serban-Marius Chivu despre un lucru extrem de interesant, opinii in general, in spatiul public si online. Foarte interesant si bine formulat. Insa ceea ce te face sa realizezi este faptul ca diferentele de gandire si de comportament sunt adesea insurmontabile. Diferentele de generatii sunt evidente. Si este extrem de interesant pentru mine sa vad cum incetul cu incetul Dilema tinde sa devina pentru mine “old school” (intr-un sens nobil probabil), care nu ma mai reprezinta, dupa ce timp de ani m-am hranit din inovativitatea aceste reviste. Parerile exprimate in dialogul citat sunt pertinente, insa descriu o lume trecuta, depasita, in care institutiile (culturale) erau piloni (singulari) in jocul de-a comunicarea. Iar democratia se desfasura in acesti termeni.

Ei bine, pentru mine, ca tanar, o astfel de libertate limitata nu e benefica sau preferabila. Libertatea absoluta este si va fi intotdeauna principiul de baza in orice situatie, caci ea confera mai multa egalitate individuala. Scriam intr-un articol trecut ca mi se pare normal ca celor de la Westboro Church (care au protestat cu bannere de tipul “God Hates Fags”, “Thank God for 9/11″, “Fags Burn in Hell” etc) sa le fie protejata libertatea de exprimare. Si anarhia asta reactionara despre care vorbeste Alex Leo Serban este extrem de energizanta.

O parere majoritara in Romania si care pe mine ma deranjeaza profund este aceea ca acesti “comentatori” ai mediului online isi exprima o serie de frustrari in spatiul acesta care le permite orice. Frustrarile reprezinta sentimente destul de profunde si adeseori se defuleaza prin violenta si alte acte reprobabile. As zice ca excesul de opinii pe net se datoreaza mai mult necesitatii omului (ca fiinta rationala) de a se exprima. Pentru mine este “strigator la forum” sa vorbesti despre “inflatie de opinii”, “selectie naturala” intr-un spatiu magic asa cum este online-ul. Si vorbesc din perspectiva unui om parte a unei minoritati ce are de pierdut din propagarea mesajelor rasiste, homofobe, naziste, ce instiga la ura. Insa cred cu tarie ca a te comporta cu cel care te-a cenzurat in acelasi mod este profund imoral cand vii din pozitia de “democrat”, “liberal”, “aparator al libertatii” etc. Ciudat sau nu, intamplator sau nu, zilele acestea Mahmoud Ahmadinejad se afla la New York, la ONU, cu toate ca este persona non-grata in SUA. Este ceva de neinteles europenilor, ar spune probabil Tocqueville.

Aflu azi ca in Trinidad Tobago homosexualitatea va fi considerata un act criminal. Si vreau sa va spun ca m-am cam saturat sa tot aud de Dumnezeul asta atat de fabulos. Din cate stiam eu Nietzsche il ucisese odata si credeam ca am scapat de el. Se pare ca isi continua drumul de excludere, de torturare, de minciuni samd. Mi se pare incredibil ca in secolul 21, dupa atata stiinta pompata in omenire, mai credem intr-o fantasma care nu-si are rolul in mintea unui om rational. A-ti ghida intreaga viata dupa niste absurde reguli ale unei zeitati mi se pare extrem de retardat social (si chiar moral!). Oameni buni, intelegeti ceva: Dumnezeu NU exista, nu a existat si nu va exista. Este o inventie, este o poveste frumoasa si nu exista nicio diferenta intre mitologia greceasca si cea crestina (Zeus=Dumnezeu/Jesus etc). Teama si angoasa care ne inconjoara doar datorita amenintarii iadului mi se pare o stupiditate suprema. Divizarea diferitelor categorii sociale, inapoiere a rationalului, practici animiste si/sau tribale, ritualuri pentru morti (yaks!), tipete, urlete, dansuri, picturi, foc si fum, inalti prelati cu diverse coifuri pe cap, carti aurite… Si condamnarea homosexualilor, desigur. M-am saturat. Aveti mai jos scrisoarea unui barbat gay din Trinidad Tobago:

Many people in Trinidad and Tobago are less vocal about their feelings for murderers, child rapists and drug pushers, than they are about their dislike for gay persons. It makes you feel excluded, like I do not have a right to be. But I do. I am a human being. My sexual preference does not make me less. And how dare my country say that to me! Why don’t the law makers say since we are to be cast aside and unhappy because of our sexuality that they should not take our tax dollars? No they don’t say that, instead they just outlaw us in a savage manner and refuse to discuss anything for decades, as though even dialogue would be too much. … Uninformed persons associate HIV/AIDS mainly with gays, but all our ‘girls-men’ in T&T are just as responsible. We see it everywhere: taxi drivers and school girls; DJs and party girls; powerful men and their young girl toys; straight men are spreading diseases prevalently. It appears that most would prefer a son who was out every night romancing and ruining young girls. Apparently that’s less of a sin, than being in a monogamous relationship with a life partner of the same sex. I am not condemning but it is laughable that no one is as vocal about the breed of straight men we have running around, who over-compensate for their lack of achievements by raping, impregnating and infecting our daughters as if they are cattle.

Valuri pe malul stang al Prutului, unde zilele trecute a fost interzisa o parada gay. Interdictia vine tocmai din partea liberalului Dorin Chirtoaca, ceea ce poate parea surprinzator, insa intr-un spatiu in care homofobia este la ea acasa, nu ne putem astepta la mai mult. Moldova se afla in acest moment la nivelul Romaniei din 2000. Romania nu a evoluat extraordinar de atunci la nivel de legislatie, insa la nivel social lucrurile se schimba.

Insa se pare ca unii moldoveni au mai mult curaj decat multi dintre gay-ii romani. Ieri au iesit in strada sa protesteze. Au indraznit. Si asta conteaza. Cred ca ACCEPT-ul ar trebui sa ofere asistenta (si) gay-ilor de peste Prut. Ii felicit pe cei care s-au saturat sa taca.

Mister Transman 2010.

Sunt atat de nervos incat tremur. Tocmai am aflat despre cea mai cretinoida decizie a europarlamentarilor PDL, niste slugi cumparati cu bani grei de Gabriel Resources. Este oficial, PDL-ul face un intens lobby pentru proiectul Rosia Montana. Ceea ce nu a facut nici Ceausescu, nici Nastase, nici Tariceanu ori CDR-ul, incearca sa faca PDL-ul, impreuna cu ai sai acoliti. Sa va explic care e situatia:

• In Parlamentul European exista o rezolutie care ar interzice folosirea cianurilor in exploatarile miniere europene.
• In acest moment proiectul legislativ este definitivat, asteptand votul; dezbaterile s-au incheiat, grupurile politice au ajuns la un acord comun cu privire la textul rezolutiei.
• Cu doar cateva zile inaintea votului, Slugoii si Jegurile umane Cristian Preda, Elena Basescu, Traian Radu Ungureanu, Marian Jean Marinescu, Petru Luhan, Iosif Mantula au trimis Partidului Popular European o serie de amendamente la aceasta rezolutie, care practic ar anula intreg scopul actului legislativ; iata propunerile:

1. Anularea (stergerea) urmatoarei formulari din rezolutie:
   “Calls on the Commission and on Member States not to support any mining projects that involve cyanide technology in the EU, directly or indirectly, until the general ban is applicable, nor to support any such projects in third countries“
2. Inlocuirea urmatoarei formulari:
   “Calls on the European Commission to initiate a complete ban on the use of cyanide mining technologies in the European Union before the end of 2011, since this is the only safe way to protect our water resources and ecosystems against cyanide pollution from mining activities, and to proceed with an ordinary impact assessment in the same time“

   …cu aceasta:
   “Calls on the European Commission to come forward with a study before the end of 2012, to assess the implementation and the impact of the existing legislation together with the need for new legislation regarding cyanide mining technologies in the EU in order to provide complete data necessary for considering the ban of such technologies“

Este incredibil, inimaginabil, revoltator cum acesti oameni trimisi in Parlamentul European sa apere drepturile cetatenilor europeni au fost cumparati de Rosia Montana Gold Corporation si incearca prin orice mijloace sa distruga Rosia Montana si sa creeze cel mai mare dezastru ecologic din istoria Europei! Mi se pare incredibil! Nu pot accepta asa ceva! Salvati Rosia Montana!

Titlul se refera la Mircea Dinescu, la Evenimentul Zilei si la dosarele unor securisti de la SIE. Aflam astazi din EVZ ca Adrian Marino a fost informator al Securitatii. Era de asteptat ca aceasta informatie sa apara pe piata. Sa nu ignoram cateva lucruri:

• din cate se lauda Basescu, dosarele Securitatii au fost transmise catre CNSAS – cums e face ca unele dintre ele (cele necesare in timpuri grele) sunt la SIE?
• sa fie coincidenta ca la o luna de la publicarea memoriilor lui Adrian Marino, apare acest dosar?
• de unde stia M. Dinescu despre colaborarea lui Marino (asa cum a sustinut prin luna februarie)?!

Eu nu cred in eroi. Eroii sunt pre-fabricati sau devin eroi pentru gloria proprie. Nici macar Monica Lovinescu nu s-ar inscrie la categoria eroi – mai ales eroii de peste gard care arunca seminte in mijlocul custii. Tocmai de aceea Adrian Marino nu e de condamnat. Pentru ca dupa 2555 de zile in pivnitele comuniste, dupa batai si tortura, dupa halucinatii, lipsa apei si/sau a mancarii, fara contact social, umilit si calcat in picioare, oricare dintre noi ar ceda. Am semna un angajament de colaborare. Eu unul nu mi-as dori sa fiu eroul poporului roman, caci acesta nu merita. Adrian Marino nu a fost un erou, nu a fost nici tradator, a fost om.

Se pare ca in curand va fi votata o lege a lustratiei. Aceasta lege, zic eu, nu are cum sa treaca de Curtea Constitutionala. Ea zice ca timp de 5 ani fostii comunisti si nomenclaturisti nu pot avea acces la functii publice. Ei bine, mie mi se pare ca aceasta lege incalca extrem de grav libertatea individuala si liberul acces al cetatenilor in conducerea statului. Da, nu imi place sa-l vad pe Iliescu in Parlament, insa eu cred in libertate. Iata cateva probleme:

• singura forma acceptabila a legii, zic eu, ar fi trebuit sa prevada ca fostii comunisti nu pot fi NUMITI in functii publice; in cazul unui senator/deputat/presedinte mi se pare o imbecilitate, mai ales in conditiile uninominalului.
• in povestea asta eu sunt de partea democratiei si al purului liberalism politic: daca acesti comunisti ne-au luat noua niste drepturi, noi nu trebuie sa intinam doctrina democratica prin intoarcerea unui favor.
• in populismul lor extrem, PDL-istii uita sa ne vorbeasca despre de ce a fost necesara o astfel de lege in 1990 (cand ei erau FSN) – pentru a bloca elitele comuniste sa preia puterea (ceea ce s-a intamplat de fapt); dupa 20 de ani nu mai are nicio valoare.
• in anii ce vin va fi un fel de era McCarthy in Romania, caci vor urma condamnari publice, arderi pe rugul media, flagranturi, documente date “pe surse” samd.
• cum ramane cu securistii care sunt angajatii domnului Basescu la SRI, SIE si alte servicii secrete?
• PDL a demonstrat cat se poate de clar ca voteaza aceasta lege doar pentru voturi: au insistat ca lustratia sa nu se aplice in cazul directorilor din ministere si al posturilor din deconcentrate.

Aveti mai jos clipul de promovare al unui asteptat documentar al jurnalistei Mariana van Zeller, care pentru prima data intervieveaza gay traind in Uganda, imediat dupa izbucnirea scandalului legii ce prevedea uciderea gay-ilor. Abia astept documentarul, caci prezinta ambele parti din aceasta poveste si arata viata de zi cu zi a gay-ilor din aceasta tara africana. Mie mi se pare incredibil.

Aflam ieri ca Mister Gay Romania, anuntat cu mare tam-tam, s-ar putea sa fie anulat deoarece organizatorul Doru Iuga a renuntat pe ultima suta de metri. Astazi suntem anuntati ca cei de la PSI au preluat conducerea si cel mai probabil vor conduce ‘operatiunile’, insa vor sa se asigure ca intreg concursul se va desfasura in siguranta. Am o serie de observatii:

• Daca intr-adevar cauza initialei anulari a competitiei a fost Doru Iuga, atunci nu pot spune ca neseriozitatea trebuie taxata. Mie ca om mi se pare incredibil/inimaginabil sa faci asa ceva, dupa ce ti-ai luat un angajament. Tine de educatie, cu siguranta.
• Daca o cauza alternativa o reprezinta amenintarile din partea radicalilor anti-gay din Brasov, atunci cred ca organizatorii nu trebuie sa se lase intimidati. Romania este membru al UE, autoritatile (inca) functioneaza la un nivel minimal si presa va acoperi acest eveniment suficient ca niciun incident neplacut sa nu aiba loc. In plus, skinheadzi-i spun multe si fac putine.
• Cum finantarea este intotdeauna o problema, cred ca si aceasta poate fi o cauza. O cauza explicabila, care trebuie, totusi, recunoscuta. Poate o strangere de fonduri, poate un cont bancar unde se pot depozita anonim donatii, poate un teledon (haha!) vor ajuta organizatorii in anii urmatori.
• Cum traim in Romania, trebuie sa consideram si lipsa organizarii si a structurii pentru un astfel de eveniment. Inglodati in datorii? In intarziere cu livrarile? Fara sala inchiriata? Fara invitatii trimise? Orice e posibil.
• S-ar putea sa fie o campanie de marketing, dupa o reteta veche si mult prea uzitata.

Aveti mai sus cateva observatii/posibilitati in acest caz. Eu sper ca acest concurs sa aiba loc, caci e necesar. Insa (atentie!) trebuie sa fim critici in orice situatie.

Conform trustului de presa The Marketer, printre nominalizatele la Politicianul Anului la Gala Business Woman se afla si… surpriza: Maria Basescu. O persoana privata, care… surpriza din nou: NU este politican. Macar daca o nominalizau pe ‘aia mica’, ea a castigat niste alegeri. Dar Maria Basescu?! Sa fie asta o noua forma de pupincurism? Sa fie o noua continuare a spiritului ‘Elena Ceausescu, chimist de renume mondial, castigatoare a numeroase prestigioase premii’?! Pentru mine este prea mult de digerat. La fel cum greu de digerat a fost si raspunsul lui Traian Basescu din campania electorala la intrebarea cu privire la modelele in viata, acesta raspunzand ca modelul sau este sotia sa; acest raspuns este gresit deoarece atunci presedintele ar fi trebuit sa fie un excelent bucatar sau ceva apropiat (la fel cum Geoana cu al sau raspuns ar fi trebuit sa fie un preot cu functii in BOR), caci de obicei urmezi drumul modelului tau. Asadar: Maria Basescu – politicianul anului! Ura! Ce s-a intamplat cu adevaratele femei-politician? Cu ce serveste aceasta nominalizare cauza emanciparii femeilor in politica? Cum e ajutata miscarea feminista din Romania prin nominalizarea unei umile servitoare casnice in familia Basescu?

In ultima vreme (a se citi ultimii doi ani) am observat o explozie a baietilor romani escort si care fac webcam. Si cand spun explozie ma refer la un numar urias. Si nu stiu daca aceasta industrie porno alternativa (ma refer la webcam) este la fel de bine structurata ca industria porno ‘traditionala’. Si am o serie de nelamuriri si intrebari:

• se stie de ani buni ca industria porno a inflorit in Cehia, acolo unde numerosi baieti au acceptat sa joace in filme de gen. De ce  nu avem filme porno gay in Romania, insa avem atat de multi baieti la webcam? Ar trebui sa existe o explicatie sociologica, caci altfel nu ne putem explica,
• cati dintre cei din fata webcam-ului/escort sunt str8 si cati sunt gay/bisexuali?
• ce ii determina pe acesti tineri sa faca escort? Aici ar fi mai multe explicatii, insa cred ca ele sunt de natura economica si sociala. Pe de o parte lipsa banilor impinge o persoana catre lucruri la care nu s-ar fi gandit inainte. Insa e vorba si despre intensa presiune asupra individului din partea societatii romanesti (mai ales bucurestene) care a ajuns sa fie preocupata exclusiv de aspectul fizic, brand-ul hainelor si iesirile in club (care te vor costa cateva sute de lei)
• un alt element interesant si un stereotip care, cred eu, trebuie distrus, este castigul financiar al acestor baieti. Sunt convins ca majoritatea isi permit sa-si plateasca o chirie, sa manance, sa-si cumpere imbracaminte si sa iasa in club. Insa nu cred ca banii vin automat. Ca in orice retea de prostitutie, clientul trebuie asteptat, ademenit samd.
• sa fie comoditate? Raspunsul la aceasta intrebare este greu de dat, caci cred ca e o problema de educatie, mai mult decat de orice altceva.
• este moral? Moral nu este (conform definitiei exacte a moralitatii), insa nici imoral nu este. Este parte integranta a societatii si a comunitatii gay, daca vreti.

Voi ce ziceti?

Recent la Editura Polirom a aparut mult-asteptata autobiografie a lui Adrian Marino, Viata unui om singur, intens mediatizata datorita deselor referiri la oameni de cultura contemporani. Initial cartea a starnit controverse datorita anticipatelor atacuri ale lui Marino asupra intelighentiei de la noi si datorita dorintei celui amintit ca aceasta carte sa fie publicata la exact 5 ani de la moartea sa.

Cartea este Adrian Marino de la un capat la altul. Un tip morocanos, frustrat, lipsit de tact, simpatic pe alocuri, de compatimit, valoros, incredibil, plin de controverse. Insa sunt o serie de elemente ce merita punctate:

• Adrian Marino este si va ramane pentru mult timp singurul intelectual roman valoros care a reusit, din interiorul infectului spatiu cultural romanesc, sa patrunda in lumea intelectuala occidentala si sa se ‘bata’ de la egal la egal cu nume valoroase.
• Adrian Marino a fost un important lider taranist inainte de razboi si a fost inchis de comunisti timp de 7 ani; asadar mizeriile lui Mircea Dinescu (cu privire la o presupusa colaborare cu Securitatea) nu au nicio valoare.
• A avut mult de suferit datorita intrigilor lui George Calinescu, asociat inca de atunci cu nume ca M. Sadoveanu si Zaharia Stancu.
• Spre deosebire de alti intelectuali, acesta nu a fost angajat la stat, nu a facut parte din niciun colectiv al vreunei universitati, fiind ‘liber’ sa publice, nefiind legat de obligatii de tot soiul catre autoritatile comuniste.

Adrian Marino nu a fost un erou. Adrian Marino a fost un om exceptional care si-a dus la indeplinire destinul. Iar ultima sa carte, autobiografia sa, se inscrie in tiparul Adrian Marino; sa nu uitam ca este o autobiografie, deci are (si trebuie sa aiba) un caracter personal. Este, daca vreti, o ultima suflare, un scuipat in fata tuturor, o mare injuratura.

Insa Viata unui om singur este si plina de adevar. Un adevar spus cu malitiozitate, ca manifestare a unor refulari, in purul stil Marino. Insa cu ce a gresit Marino cand vorbeste despre acapararea societatii culturale romanesti de catre Plesu si Patapievici, ale caror merite inca le cautam? Cu ce a gresit Marino cand s-a comparat pe sine (cel mai publicat critic roman si cu 7 ani de puscarii comuniste) cu A. Plesu (un marunt critic de arta, diletant de meserie, cameleon prin ministerele patriei si anti-comunist fara munca de ‘anti’)?! Cu ce a gresit Marino cand ne-a vorbit despre cat de insignifiant este Mircea Dinescu, care scrie poezii de foileton? Cu ce greseste Marino cand vorbeste despre embargoul stabilit asupra sa de catre Uniunea Scriitorilor si Academia Romana? Se pot compara personaje minore cum sunt Cristian Preda, Eugen Simion sau Patapievici cu un nume ca Marino?! Nu.

Pe de alta parte Adrian Marino are si cateva scapari: atacurile asupra Monicai Lovinescu si Virgil Ierunca, si laudele la adresa lui Stelian Tanase sau Sorin Antohi. Cei dintai au fost eroi si merita respectul nostru, caci au publicat incontinuu, au fost vocea Romaniei in Franta timp de ani si la fel au fost izolati de ‘intelighentia’ romaneasca. A doua categorie de ‘intelectuali’ (S. Tanase, S. Antohi, D. Pavel) sunt la fel de non-nume ca Plesu sau Dinescu. Unii au in plus colaborari cu Securitatea (ascunse ipocrit), altii au colaborari cu actualii Securisti si creatiile lor.

Per total autobiografia lui Marino este reusita. Este extrem de sincera, personala, si poate una dintre singurele opere de la noi care-si permite sa rupa lantul slabiciunilor si complicitatilor in care se scalda zoaiele de Dambovita care-si dau mult prea multa importanta si-si vand sufletul pentru o editura sau pentru un post la Institutul Cultural Roman.

• Aflam de aici despre o crima oribila in Puerto Rico – o femeie (transgender) a fost gasita in bucataria casei sale, fiind injunghiata de 14 (!!!) ori. Aceasta crima vine la 5 luni dupa ce un adolescent gay din aceeasi tara a fost gasit decapitat si dezmembrat. Mie personal aceste crima imi dau fiori. Insa banuiesc ca Puerto Rico isi permite sa alunge toti turistii facandu-si o ‘campanie’ de marketing negativ. In plus, din cate vad, insula dominata de catolici fanatici ignora abuzurile facute de ‘oamenii lui Dumnezeu’ si condamna persoanele LGBTQ (ce sa mai zic despre pacatul crimei si ‘pacatul’ homosexualitatii, ca o comparatie?!). Cat despre autoritati, e clar ca nu vor face nimic, la fel cum s-a intamplat si cu cinci luni in urma (un fiasco total).
• Vesti bune din Maroc! Prima revista pentru LGBTQ a fost lansata. Se numeste Mithly (inseamna gay) si o gasiti aici (in cazul in care stiti araba, desi sunt si articole in franceza ). 

Aflam de aici despre intarzierile medicamentelor pentru pacientii cu HIV/SIDA, intarzieri care reprezinta condamnari la moarte, deoarece de ani buni acesti oameni si-au obisnuit sistemul imunitar cu o anumita ‘schema’, iar in cazul in care acest ciclu este intrerupt virusul devine imun la acest tip de tratament. Situatia este disperata, iar autoritatile nu fac absolut nimic pentru cei peste 7000 de bolnavi HIV/SIDA care-si asteapta medicamentatia. Mie situatia mi se pare absurda, mai ales in astfel de cazuri. Sa fie mai importante campaniile turistice ale doamnei Udrea? Trebuie sa se faca ceva URGENT!

Perioada nominalizarilor s-a incheiat. Urmeaza votarea!

• 50 procente din rezultatele finale vor reprezenta voturile voastre
• 50 procente din rezultatele finale vor reprezenta jurizarea

Jurizare: Puncte de la 1 la 10 (1 minim si 10 maxim) pentru urmatoarele categorii:

1. Reprezentare a gay-ilor in media
2. Activism gay
3. Integritate
4. Valoare intelectuala
5. In/Out (of) the closet

In urma nominalizarilor personalitatile de mai jos au ramas in top:

Florin Buhuceanu. Membru in Consiliul de Conducere ACCEPT. PRO: a reusit sa organizeze anual GayFest si a integrat ACCEPT-ul in Coalitia AntiDiscriminare. CONTRA: Numeroasele nereguli sesizate de Wannabegay cu privire la fondurile ACCEPT-ului.

Adrian Coman. A condus ACCEPT-ul din 1997 pana in 2002. PRO: A reusit scoaterea homosexualitatii din codul penal. CONTRA: In timpul conducerii sale ACCEPT-ul nu a fost suficient de vizibil.

Tudor Kovacs: Implicat in activitatile PSI Romania. PRO: Realizarile de la PSI (munca ‘bruta’ de activism plus relansarea site-ului Totalgay) CONTRA: Lacune la capitolul personalitate.

Razvan Ciobanu: La categoria showbiz. PRO: Unul dintre primii gay din Romania care si-a facut coming out-ul, plus un designer de succes. CONTRA: Implicat in numeroase scandaluri mondene.

Dragos Bucurenci. Scriitor, blogger, environmentalist. PRO: Este una dintre cele mai ‘decente’ persoane care si-a facut coming-out-ul ‘pe bune’. CONTRA: S-a delimitat clar de cauza gay-ilor, plus alte motive de aici.

Mircea Solcanu. Om de televiziune. PRO: Poate singurul prezentator de televiziune out. CONTRA: Implicat in diverse scandaluri mondene.

Alex Leo Serban. Fost critic de film. PRO: A scris la ‘Dilema’, este o voce pertinenta in critica de film. CONTRA: Nu este out si ataca comunitatea gay.

Radu Afrim. Regizor. PRO: A introdus personaje gay si trans in piesele sale. CONTRA: Nu este out complet.

Lorena Lupu. Scriitoare, bloggerita. PRO: A scris doua romane de succes cu personaje gay. CONTRA: Starneste des controverse.

Lucian Dunareanu. Activist. PRO: Organizeaza anual Premiile Gay si Festivalul de Film Gay de la Cluj. CONTRA: Este o personalitate colerica, implicat mereu in scandaluri.

UPDATE: Rezultate partiale ale votului vostru – Locul I: Dragos Bucurenci (16%), Locul II: F. Buhuceanu (11%), Locul III: T. Kovacs (10%); Ultimul loc: L. Dunareanu (8%)

Omul imi era simpatic. Acum imi provoaca repulsie. Ar face orice pentru bani. Salvati Rosia Montana!

• Ca de obicei, Ion Caramitru a fost extrem de nesuferit, fals si ingamfat. Amfitrionul de serviciu care inca isi joaca rolul vietii de om onest, fost ministru, fost revolutionar, actual director al TNB si presedinte Uniter. Este incredibil pentru mine cum a reusit acest cameleon sa ocupe toate functiile oficiale si neoficiale posibile. Glume seci indreptate catre o sala care-l aduleaza.
• Momentul cel mai important al serii a fost, cred eu, aparitia lui Alice Georgescu de doua ori pe scena; pentru cei care stiu, acum cativa ani a existat un imens scandal cu privire la mentinerea acesteia in juriul Uniter (Andrei Serban s-a retras din competitie atunci cu spectacolul ‘Purificare’)
• Premiile au fost o abrambureala totala: Aniversarea de la Nottara nu a luat nimic (din 4 nominalizari, maxim), pe cand Un duel de la TNB (institutie condusa de Caramitru!) a castigat pentru ambele sale nominalizari, pentru cea mai buna actrita si cel mai bun actor in roluri secundare; Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi a castigat premiul pentru cel mai bun spectacol in fata favoritului Breaking the Waves (Teatrul Radu Stanca Sibiu), iar Casa Zoikai de la Teatrul de Comedie a castigat pentru cel mai bun actor si cea mai buna actrita  in roluri principale (din nou, as fi preferat-o pe Ofelia Popii pentru rolul sau din Breaking the Waves).
• In comparatie cu anii trecuti, Gala de anul acesta a fost mai decenta. Lume putina, insa o atmosfera de gala.