Despre normalitate se discuta adesea. I se dau diverse forme, este evaluata in functie de morala “timpului” si de normele la care societatea de actualitate se conformeaza. Cand vorbim despre etica, ne oglindim adesea pe noi, ca grup, insa cand contracaram incercand sa ne evaluam mai detaliat, ne despartim de “turma” si luam diverse forme ale individualitatii. Sociologic vorbind noi, ca zoon politikon, suntem adeseori tentati sa ne modelam dupa o majoritate firava, care de multe ori este rezultatul unui impuls exterior grupului. Ne mulam perfect pe tiparul scris si rescris de-a lungul a mai bine de 7000 de ani, fara a realiza totusi ca ne transformam in simple marionete dispensabile.

   Cat de greu este, deci, pentru Om (ca individualitate) sa lase morala deoparte, sa se detaseze de tot ce reprezinta norma prestabilita? Este imposibil, as spune. Incepand cu omul pesterii, care a fost singura manifestare de ne-moralitate si continuand cu “abaterile” de la norme, cum ar fi geniile, nebunii si criminalii psihopati, lista ar fi cam scurta. Nu suntem capabili, de secole (cateva secole bune, as zice) sa ne abandonam vietile si visele, strict legate de locurile acestea mundane si comune, si sa adoptam o pozitie contrara moralei si normei unui common sense care s-a extins mult prea mult in spatiul public. Zic locuri comune din perspectiva faptului ca aceste locuri nu reprezinta decat redundanta evenimentelor trecute, evenimente care si ele sunt inchistate moral si etic, cu toate ca sunt separate de timpul si spatiul prezente. 

   Homosexualitatea a reprezentat adeseori (sau mai bine zis, de cele mai multe ori) in istorie o chestiune morala (sau mai bine zic anti-morala), pe care alter-ego-ul popular simtea nevoia sa o combata. Homosexualitatea si homosexualii au fost o categorie separata a societatii, asemeni puscariasilor (fascinant subiect, pe care sper sa-l pot trata cu alta ocazie) si crimelor lor, asemeni ereticilor si ereziilor lor sau a calugarilor si singuratatilor lor. Din punct de vedere strict moral, homosexualitatea reprezinta o deviatie. Reprezinta o deviatie de la norma, de la “asa-se-face”. Dar la fel de amorale sunt aruncarea de gunoi pe strada, holbatul sau scosul limbii catre cineva. Sa nu uitam de plasarea “in-afara-normei” a picturilor lui S. Dali, a sculpturilor lui Brancusi, a muzicii lui Wagner si a cartilor lui Nietzsche. Mai mult, miscarile de extrema politica, cum ar fi comunismul sau nazismul/fascismul reprezinta si ele amoralitate crasa. Prin urmare, daca ar fi sa analizam logic, silogistic ceea ce sustine o miscare ca Noua dreapta, ne-ar iesi un sofism: homosexualii sunt atacati de Noua dreapta ca fiind imorali, iar Noua dreapta este imorala, prin urmare homosexualii sunt morali. 

   Cand vine vorba de norme general valabile (pe scurt, morala) observam ca acestea tind sa se schimbe cu timpul si adesori capata forme diverse si in functie de spatiu. In lumea musulmana o femeie care nu poarte val care sa-i acopere fata este amorala. In acelasi timp, dar intr-un spatiu diferit, femeile fara val pe fata reprezinta un lucru comun, atat de moral incat nu mai beneficiaza de “statutul” de norma regulatorie. Un alt exemplu: daca acum 50 de ani in spatiul occidental divortul era vazut ca ceva amoral, de condamnat, care nu respecta valorile general valabile, astazi rata de divort in acelasi spatiu, dar intr-o perioada de timp diferita reprezinta un procent mai mare de 50. Putem continua cu exemplele la nesfarsit pentru a trage o concluzie simpla: normele etice dupa care lumea in care traim (in genere, de sorginte protestanto-occidentala) sunt modelabile, se schimba in functie de perioada de timp si de spatiul in care ele rasar. Orice valoare acceptata de majoritate apare, se dezvolta, atinge apogeul si incet, incet se stinge sau chiar dispare. Istoria si evolutia la nivelul comportamentului si psihicului uman nu sunt fixe, prestabilite. Putem trai intr-o viata de om momente atat de diverse si diferite care ne pot schimba pozitiile si reactiile. Trebuie doar sa asteptam. Insa fara a cadea in plasa pasivitatii, caci normele morale (care sunt majoritare), daca nu sunt atacate, sunt ignorate, iar bataliile sunt pierdute. Se transforma in vise indepartate, in zvacniri de moment fara un efect imediat sau indepartat.

*Preluarea acestui text este permisa doar cu precizarea sursei si cu instiintarea autorului. Eu cred ca doar prin texte serioase, analitice ca acesta se poate crea o miscare valabila pentru comunitatea LGBT in Romania (si nu numai).