Preiau o leapsa involuntara, de la Pinkpong, Gaypride si Gay2Gay.

Se adreseaza intrebarea: Cum folosim exemplul personal pentru a combate homobobia? Raspunsul meu se vrea cat se poate de structurat si articulat, simplu de annalizat, criticat, citit. 

1. Nu poti intelege ceva ce nu cunosti. La fel cum Vestul vede Europa balcanica intr-un fel obtuz si superficial, la fel si romanii se uita spre gay intr-un fel simplist si profund gresit. Exemplu personal: mama mea mi-a zis ca pana prin 2002 nu stia ce inseamna lesbiana. Mai mult, a adaugat ca mereu a avut o admiratie pentru femei; o face asta o lesbiana? Pentru a combate homofobia sunt necesare explicatii. Trebuie atacate toate subiectele ce tin de homosexualitate: teoriile privind natura biologica/sociala a acestei orientari, povestea Sodomei si Gomorei, separatia de pedofilie, necrofilie, zoofilie. Atata timp cat modelul homosexual major pe scena publica romaneasca este Naomi, cartea pe care comunitatea joaca este una gresita.

2. Experienta te schimba. Exemplu personal: in liceu nu eram out. Eram un inteligent coleg de clasa, asupra caruia nu plana niciun semn de intrebare cu privire la orientarea sexuala. Eram cel mult trecut la categoria asexualilor. Eram “membru” al diverselor “gasti” masculine, frecventam petrecerile de neuitat, ajungeam la niveluri ridicate de intimitate cu multi dintre “masculii” cu care interactionam. Dupa terminarea liceului, mi-am facut coming-out-ul, iar relatiile (desi usor suspecte si tensionate initial) au reintrat in fagasul lor normal, iar interactiunile au ramas la acelasi nivel, limbajul nu s-a schimbat, practic a fost adaugata o noua caracteristica a mea in portretul celorlalti despre mine. Eram, daca vreti, un M. Jackson. No one knew my sex identity, now it’s clear! Concluzia e una simpla: atata timp cat nu cunosti personal homosexuali, iar schimburile de orice tip nu sunt pozitive, nu vei putea sa-ti faci o imagine completa despre ce inseamna sa fii gay. 

3. Vorbe de duh?! Majoritatea dintre noi am vazut “Milk”. Am auzit clar si limpede vorbele acestuia, anume ca putem evolua (noi, ca gay) doar daca ne facem coming-out-ul. Intreaga miscare de coming-out, mobilizarea extraordinara a zeci si sute de oameni i-ar face pe ceilalti sa ne inteleaga mai bine. Mama, tatal, surorile si fratii (la care se adauga alte cateva zeci de rude mai apropiate sau mai indepartate) vor avea un gay in familie. O persoana pe care (inca) o iubesc se intampla sa fie gay sau lesbiana. Iar de-ar fi sa voteze pentru drepturi gay, iar de-ar fi sa fie intrebati de gay, ar vota/raspunde pentru binele copilului/fratelui/surorii (etc) lor.

4. Banalizarea gay-ismului. Exemplu personal: odata ce mi-am facut coming-out-ul, am realizat ca mi-a fost din ce in ce mai usor, intr-o conversatie, sa recunosc ca sunt gay. A fi gay devenise, deci, o simpla declaratie, a spune ca sunt casatorit cu un barbat a devenit un gest banal, aproape instinctual. Imensa usurare pe care ti-o da tie, ca individ, coming-out-ul nu poate fi cuantificata in cateva cuvinte. Mai mult, din contactele mele cu lumea vestica, am observat ca a preciza ca esti gay a devenit un gest banal. Insa a fi gay isi sporeste intensitatea de fiecare data cand o spui. Call it karma sau orice altceva, insa Universul primeste incontinuu informatia ca sunt gay, iar toata energia negativa a cuvantului in sine scade. A preciza ca esti gay celor cu care faci cunostinta nu poate avea un efect negativ asupra ta (in definitiv, nici nu ti-ai dori sa continui o relatie interumana cu niste indivizi care te dispretuiesc). Insa daca a spune ca esti gay devine un gest instinctiv, atunci homofobia va tinde spre zero. 

5. Conteaza ce faci ca gay? In primul rand, odata ce esti out, vei fi judecat numai prin prosma orientarii tale sexuale. Fiecare gest al tau va fi contabilizat in masa de stereotipii despre LGBT. Stim cu totii expresii de genul “That is soooo gay!”. De ce nu spune nimeni “That’s sooo straight?” Pentru ca gay-ii sunt minoritari. Nu fac ce face majoritatea. Iar toate aceste reactii vin din impamantenirea excesiva a unor stereotipii cum ca gay-ii sunt fashion god’s, sunt perversi si frivoli, gesticuleaza exagerat, sunt toti efeminati, majoritatea frizerilor/balerinilor sunt gay sau ca toti gay-ii sunt creativi. Spargerea acestor stereotipii cade pe umerii wannabegay-ului evoluat, prin exemplul personal.