Crin Antonescu – isteric, extrem de isteric. In conditiile in care ai de recuperat vreo 12 procente, nu ai alta solutie decat sa incerci sa atragi si radicalii si pe cei anti-sistem. Vorbe goale, cu buna dreptate: presedintele nu are nicio putere executiva, deci nu prea are ce face. A mai zis ca modelul lui e Tudor Chirila, cel care invartea pe scena un prezervativ folosit. Eu l-as fi ales pe Neagu Djuvara. Mi-a placut “audienta”, cu un Mircea Diaconu care avea un dosar Antena3 (haha!) si cu o Adina Valean destul de simpla.

Traian Basescu – a venit cu dosare. Ma asteptam sa scoata si transcripturi ale unor convorbiri. A aratat deja invins. Disperat si agresiv, incrancenat, ceausist. 

Mircea Geoana – sters, incercand sa “evadeze” din haina de diplomat. A dat numeroase replici care nu erau necesare. Basescu a incercat sa lovescu, Geoana nu trebuia sa loveasca si el la randul lui, trebuia doar sa pareze. Si-a inceput fiecare propozitie enumerand probleme, lasand solutiile pe plan secund. Gestul de final a fost artificial, cosmetizat, “americanesc”. L-a ales pe Patriarhul Daniel ca model. Din considerente electorale, desigur

Robert Turcescu a fost extrem extrem de enervant, intrerupand incontinuu, de parca mai contau cele 30 de secunde in plus. Elena Basescu nu se vedea din cauza porilor imensi de pe fata.  

Cine a castigat? Antonescu a castigat dezbaterea, Geoana a castigat per total, supravietuind. 

De mult timp nu am mai avut parte de o mostra de pupincurism fin, argumentat, degradant. Mircea Cartarescu, semidoctul de serviciu, s-a depasit pe sine, de data aceasta. In tabara basesciana disperarea a atins cote paroxistice. Editorialul lui Cartarescu poate fi sumarizat astfel: Basescu e pentru “alte coordonate istorice” si Geoana, Antonescu, Oprescu sunt rai, rai, rai de tot. Articolul incepe viclean, cu o capitulare, pornind de la premisa ca Basescu va pierde cu siguranta in turul II (ffind invins de sistem, desigur!) si ajunge la un punct in care reaua credinta si penibilul nu au limite (Geoana va reinstaura “incremenirea”, Oprescu nu face nimic, Antonescu ar fi decorativ). Sincer, sunt extrem extrem de dezamagit de Cartarescu, caci nu credeam ca se va preta cu 3 zile inainte de alegeri la o slugarnicie de acest fel. Un articol propagandistic in liniile cele mai simple ale stiintei si comunicarii politice. Se ia una bucata personaj (Basescu) si se dezumanizeaza adversarii. Mi-a venit sa vomit. Ceea ce uita Cartarescu este ROLUL presedintelui in Romania, o republica semi-parlamentara. Pe langa atributiile de numire a primului ministru, presedintele nu prea are parghii executive. Nu este OK ca CSAT-ul sa fie un guvern paralel, la fel cum nu e OK ca o tara intreaga sa ajunga sa fie ascultata si sa fie imbacsita de frica de securisti; acelasi presedinte nu are dreptul sa scoata dosarul de cadre al unui parlamentar (N. Nicolai) ca justificare pentru refuzul de a-l numi in functie. Presedintele sta si mediaza. Guvernul guverneaza, iar Parlamentul legifereaza. Mai simplu se atat nu e posibil.