Canotoarea a fost numita de Sports Illustrated a 21-a sportiva a deceniului. Sursa aici.

Ca o ironie a sortii, pe 22 decembrie 2009, Cotidianul (ziarul infiintat de I. Ratiu) si-a incetat existenta. Mare problema mare! Pe langa ignorarea completa a faptului ca suntem in criza si ca peste tot in lume redactiile unor prestigioase ziare isi inchid portile, ar mai trebui precizata si campania pornita impotriva lui C. Nistorescu, ultimul director editorial/redactor-sef al fostului “Cotidianul”. Atacurile sunt justificate, pe de o parte, de calitatea scazuta a ziarului in cauza incepand cu luna august; articole abjecte, scrise parca de absolventi de mecanica (nu ca ar fi ceva rau in asta!), un servilism excesiv catre M. Geoana si o lipsa a investigatiilor. Pe de alta parte, ar trebui sa amintesc cuiva cum arata acelasi Cotidianul inainte de luna august, cand era condus fie de Robert Turcescu, fie de Emil Hurezeanu? Arata la fel de abject, numai ca se inclina in directia opusa, servind zilnic mostre irepetabile de pupincurism basescian. In plus, de ani buni acelasi cotidian pierdea foarte multi.

Falimentul nu este nicidecum vina lui Nistorescu ci, as zice eu, chiar a lui I. Ratiu! Acesta din urma a condus in primii ani Cotidianul cu o mana de fier, nereusind sa creeze un brand si jongland cu directori care erau exclusiv jurnalisti!. Daca veti compara Evenimentul zilei si Cotidianul, veti vedea efectul “gaina naste pui vii”: impunerea pe piata ca brand. De aici si geniul lui Cristoiu in reusirea creionarii si consolidarii EVZ. De cealalta parte, Cotidianul a fost extrem de maleabil, rebranduindu-se incontinuu (puteti observa acelasi fenomen si la PrimaTV, care la fel nu a reusit sa se impuna pe piata media, cu toate ca a beneficiat de investitii fabuloase) si neavand nici alura intelectuala, nici senzationalul necesar – in niciun caz Florin Iaru sau Stefan Agopian nu puteau sa dezvolte acest ziar, nu din cauza unor lipsuri personale, ci din lipsa experientei si a unei viziuni mai largi.  

Dupa preluarea Cotidianului de SOV, s-a incercat o schimbare, o “occidentalizare”, prin aducerea in paginile ziarului a lui O. Paler (singura voce anti-Basescu pentru mult timp), T. Baconsky, S. Voinescu, TRU sau Emil Hurezeanu. Exceptandu-l pe cel dintai, toti acesti editorialisti-intelectuali si-au facut o meserie din a-l injura constant pe cel care-i platea, devenind astfel corifei de serviciu ai lui Basescu. SOV si sefii de la Catavencu au crezut ca daca vor transforma Cotidianul in ziarul de casa al PDL atunci vor trece pe profit, cu tot cu inconvenintele injuratorilor zilnice indreptate catre seful FNI. Rationament gresit! Talibanii basescieni nu aveau sa ridice vanzarile ziarului, care mult timp nici nu a fost inregistrat la BRAT, doar-doar nu s-o afla prin media de pierderile uriase.

Mai apoi Cotidianul a lansat una dintre cele mai agresive campanii de promovare, prin initierea programului: primesti o carte cu ziarul! Pentru cei ce nu-si amintesc, Cotidianul a fost prima institutie jurnalistica ce a lansat aceasta oferta. Si initial lucrurile au inceput sa mearga mai bine. Pana la explozia de carti gratuite sau ieftine si DVD-uri de tot soiul oferite cu fiecare jurnal (EVZ, Gandul, Jurnalul, Adevarul etc). S-a produs o erodare si Cotidianul a ajuns din nou intr-o situatie disperata. S-a incercat crearea unui “Consiliu” de senior-editori, cu Hurezeanu in frunte, a fost instalat Turcescu, Bucsu pana la schimbarea de atitudine a intregului trust Catavencu, cand Nistorescu parea persoana potrivita. Odata ajuns la Cotidianul, insetat de directorat, acesta a alungat jumatate din redactie, a oprit investigatiile in cazul Romosanu, si-a facut de cap. Si banuiesc ca vanzarile au cazut destul de rau si destul de rapid, mai rapid ca trendul crizei.

Sfarsit de drum. Citeam Cotidianul.

PS: Ultimul editorial al lui Nistorescu pentru Cotidianul aici.