Ca urmare a unor amenintari impotriva comunitatii gay din Serbia, atat autoritatile locale din Belgrad, cat si organizatorii paradei gay de anul acesta au anuntat ca nu vor da publicitatii prea multe detalii cu privire la traseul paradei, locurile unde vor avea loc principalele evenimente, samd. Parada este planificata pentru data de 2 octombrie. Anul trecut, peste 1000 de persoane au participat la parada, 5500 de politisti avand datoria sa-i protejeze pe participanti. Lucrurile au derapat, iar violentele nu au putut fi evitate, peste 100 de politisti fiind raniti. Detalii aici.

Ultimul film al lui Maryam Keshavarz, regizoare iraniana bisexuala, prezinta povestea a doua tinere din Teheran, care se indragostesc una de alta, intr-o lume ultra-religioasa, in care homosexualitatea este pedepsita cu moartea. Filmul Circumstance a avut premiera la Festivalul de Film de la Sundance, unde a si castigat premiul audientei, fiind nominalizat si pentru Marele Premiu. Filmul a mai rulat si la Outfest in Los Angeles, vara aceasta.

Aveti mai sus un documentar de anul trecut, regizat de Julia Moon, care urmareste viata lui Jon, nascut Natasha, care la 15 ani a realizat ca este transgender.

Incepand cu acest an, juriul Video Music Awards a decis infiintarea unei noi categorii, ‘Cel mai bun video cu un mesaj’, care va premia artistii care se implica in diverse campanii sociale si care promoveaza o anumita cauza. Lady Gaga este printre nominalizati, pentru videoclipul ‘Born This Way’, care a dedicat cantecul tuturor tinerilor care au probleme in a se accepta pe sine. Premiile vor avea loc duminica, 28 august 2011, la Los Angeles.

Senatorul Puerto Rican Roberto Arango si-a facut profil pe Grindr (aprlicatie de socializare pentru gay folosind GPS pentru localizarea membrilor dintr-o zona anume) si a trimis unor interlocutori o serie de fotografii ‘indecente’. Cea mai controversata fotografie este cu ‘dosul’ senatorului. Recent, fotografiile au ajuns in mana unor jurnalisti, care le-au facut publice, starnind un intreg scandal.

Puerto Rico nu este un stat al SUA, insa este un ‘teritoriu neincorporat’ al SUA, ceea ce inseamna ca legea de baza este cea americana. Cu toate acestea, insula este cunoscuta pentru numeroasele atacuri asupra persoanelor gay sau transgender. Majoritatea politicienilor, printre care si Arango, refuza sa adopte legislatie pro-LGBT, dar outing-ul acestuia s-ar putea sa-l faca sa-si reconsidere pozitiile.

Intrebat daca pozele aparute in presa ii apartin, Arango a refuzat sa dea un raspuns direct, comentand: “Nu-mi amintesc sa fi facut aceasta poza, insa nu voi spune ca NU am facut-o eu”. Detalii aici.

Saptamana trecuta, Williams Institute (UCLA), principalul centru de cercetare cu privire la orientarea sexuala din SUA, a dat publicitatii o serie de cifre colectate la ultimul rceensamant, care a avut loc anul trecut. Concluziile sunt imbucuratoare si deloc surprinzatoare: numarul cuplurilor in care partenerii sunt de acelasi sex a explodat, ajungand la aproape un milion. Aveti mai sus o imagine cu statele care au avut cea mai mare crestere.

Cresterea este semnificativa si confirma schimbarile la nivelul perceptiei publice cu privire la homosexualitate, insa si faptul ca din ce in ce mai multe persoane LGBT sunt dispuse sa-si declare orientarea sexuala in formulare oficiale. De mentionat ar fi, totusi, faptul ca aceste formulare nu contin o intrebare cu privire la orientarea sexuala (un lucru de dorit, caci ar oferi date reale), insa exista optiunea ca doua persoane sa declare ca sunt un cuplu, indiferent de sex. Detalii aici.

Dupa caderea comunismului in Europa de Est, numerosi analisti, printre care si F. Fukuyama, s-au grabit sa scrie despre ‘sfarsitul istoriei’, despre faptul ca omenirea a gasit, in sfarsit, un model politico-economic viabil – democratia liberala. Istoria ultimilor 20 de ani ne-a dovedit ca cei mentionati mai sus nu aveau cum sa fie mai departe de adevar, deoarece realitatea ne arata un capitalism aflat in criza, mai bine spus intr-o stare de ‘purgatoriu’, nici prea-prea, nici foarte-foarte, fara crestere economica reala, cu o rata a somajului din ce in ce mai mare, fara sperante imediate. Daca mai adaugam si o populatie care imbatraneste rapid si devine o povara pentru statele ‘dezvoltate’, incapabile sa reduca diferentele dintre saraci si bogati si nedoritoare sa-si reformeze sistemele de asigurari sociale avem un tablou aproape complet.

Profetiile lui Fukuyama au omis o variabila extrem de importanta, pe care Marx a prezis-o cu mai bine de 150 de ani in urma: piata nu este perfecta, iar concentrarea capitalului spre cei bogati va atinge o rata de saturatie si va genera o implozie economica si sociala. De mentionat este ca Marx nu este perfect, insa critica sa asupra capitalismului este de nezdruncinat chiar si astazi. Iar ceea ce spune el cu privire la capitalism este ca acest sistem economic nu si-a propus niciodata sa creeze o echitate sociala. Ceea ce capitalismul sustine prin teoreticienii sai este ca bogatii vor deveni din ce in ce mai bogati, insa cresterea economica generata de acestia este suficienta pentru a-i ridica pe saraci si a-i transforma in clasa mijlocie. Problema este ca acest model este unul ideal, care a fost valabil in anii ’70, in perioada de glorie a capitalismului.

Imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, SUA au promovat aceste principii capitaliste, in directa legatura cu un proces de liberalizare a pietelor, in contextul in care toate economiile lumii, exceptand cea a SUA, erau ruinate. Dintr-odata, companiile americane ca General Motors, General Electric, Ford, samd detineau monopolul asupra vanzarilor din intreaga lume. Insa dat fiind ca aveau nevoie de mai multe piete de desfacere, unde sa isi vanda produsele, SUA au inventat Planul Marshall, care a reconstruit Europa de Vest. Planuri similare au fost adoptate pentru Japonia si Coreea de Sud. Intre ’50 si ’70 SUA au detinut hegemonia la nivel mondial.

Insa o serie de evenimente ‘nefaste’ au schimbat ordinea mondiala:

1. Primul a fost razboiul din Vietnam si infrangerea rusinoasa a celei mai puternice natiuni din lume. Acest lucru a generat o neincredere a publicului in guvernele Occidentale, precum si o extenuare si un dezgust cu privire la felul in care a fost administrat razboiul.
2. Al doilea eveniment are legatura cu pierderea controlului Orientului Mijlociu de catre marile puteri si crearea OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol), lucru care a generat o criza majora in anii 1972-73, precum si o inflatie galopanta. Sa luam SUA, de exemplu: inainte de OPEC, un galon (3,78 litri) de benzina costa 30 de centi, iar dupa crearea OPEC, galonul a ajuns la un dolar si 50 de centi.
3. Al treilea eveniment extrem de important este Revolutia Iraniana din 1979. In conditiile in care 5 tari (Arabia Saudita, Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite si Iran) detin 60% din rezervele de petrol ale lumii, Revolutia din 1979 si inlocuirea Sahului-marioneta cu un regim fundamentalist a insemnat efectiv pierderea influentei Vestului asupra zonei.

Asadar, din anii ’70 si pana astazi am fost martori la un declin al liberalismului economic, iar caderea comunismului nu inseamna decat ca alternativa (numiti-o stalinism, ceausism, marxism, socialism sau orice altceva) nu a reprezentat decat un esec, fara niciun efect real asupra conditiei capitalismului. Lupta surda dintre cele doua ideologii nu a avut niciun sens, caci rezultatele au fost aceleasi – inegalitate, saracie, exploatarea fortei de munca.

Dupa 1989, a urmat o perioada de crestere economica care a accentuat problema – aceleasi figuri acumuland miliarde de dolari, in contrast cu un miraj al ‘clasei de mijloc’, careia i s-a oferit minciuna ‘creditului’ cu buletinul, in timp ce milioane de slujbe erau ‘relocate’ in tari emergente, cum ar fi China, Brazilia, India.

Din 2008 incoace, simptomele sunt mai mult decat evidente. Insa care este cea mai mare problema a capitalismului? Lacomia, desigur, ca sa folosesc un termen deloc academic. Scopul unic al marilor corporatii a fost si este sa genereze profit cat mai mare, folosind cat mai putine resurse (inclusiv forta de munca). Asta a insemnat o goana dupa mana de lucru ieftina, prin China, India, samd. Ce s-a intamplat, totusi, cu muncitorii ramasi acasa, in Occident? Acesti muncitori, care bineinteles costa extrem de mult pentru o companie (pe langa salariu, adaugati si asigurari sociale, ajutor de somaj sau asigurari de sanatate), fie s-au reprofilat, fie sunt ‘descurajati’ – neavand un loc stabil de munca. Spania are deja o rata a somajului de peste 20%, iar alte tari din Europa de Vest si America de Nord nu o duc mai bine.

Totusi, marea dilema a capitalului este ca muncitorii de mai sus sunt si consumatori, si atata timp cat muncitorilor le sunt reduse salariile, le scade puterea de cumparare, iar piata de desfacere a marilor companii se micsoreaza. Acest cerc vicios genereaza instabilitate, criza politica si sociala si produce si mai multa inegalitate. In goana lor dupa profit, corporatiile din intreaga lume au esuat in a creiona un plan pe termen mediu si lung. Pe la carma acestor corporatii s-au perindat diversi directori, al caror interes unic era propria imagine si propriul portofoliu cu privire la profit.

Politicienii nu au luat nicio masura, desigur, caci nu reusesc sa inteleaga situatia reala. Sunt incapabili sa ofere solutii viabile, si incearca sa carpeasca sistemul, fara succes insa. Cutia Pandorei – liberalizarea pietelor (sub atenta supraveghere a unor economisti importanti ca Milton Friedman, Alan Greenspan sau Larry Summers) a fost deschisa, iar ultimele masuri cu privire la separarea bancilor comerciale de bancile de investitii nu fac decat sa inrautateasca situatia.

Reactia populatiei nu s-a lasat asteptata: proteste in Saint Denis (Franta) in anii 2000, lupte de strada in Grecia, revolutii in Africa si in Orientul Mijlociu, proteste ale studentilor in Chile, insurectie in Londra, proteste fara precedent in Spania si lista poate continua. Toate acestea in conditiile in care zeci de milioane de imigranti (legali sau nu) isi arata fetele si sunt dispusi sa spuna stop exploatarii.

Acesti imigranti lucreaza de ani buni de zile in Europa de Vest si in America de Nord. Economiile Occidentului stiu de existenta lor, iar pe timp de crestere economica cauta sa angajeze doar imigranti. Motivele? Mana de lucru ieftina, relativ calificata, fara pretentii la beneficii si protectie din partea statului (nu sunt cetateni, deci sunt fiinte inferioare). Acesti imigranti sunt romani, polonezi, nord-africani, mexicani. Problema este ca pe timp de criza, aceiasi imigranti sunt considerati ‘tapi ispasitori’ si trebuie sa sufere consecintele unor politici de tip fascist, cum ar fi deportarea romilor din Franta; un alt exemplu elocvent este introducerea, de catre Spania, a restrictiilor pe piata muncii pentru muncitorii din Romania si Bulgaria.

Insa hai sa ne intoarcem la realitate – o realitate care ne spune ca sunt milioane de oameni lucrand la negru in toata Europa, majoritatea din Europa de Est (care, printre altele, are numeroase state deja membre ale UE). Ce optiuni ai? Sa ii deportezi pe toti? Pai daca ii deportezi pe toti, cine va culege capsuni? Cine va ingriji batranii? Cine va spala vasele? Cine va face menajul? Cine? Pai daca i-ai deportat pe muncitorii la negru, ti se prabuseste economia. Caci daca pe romanca X o platesti cu 1000 de euro pe luna si nu ii oferi asigurare medicala si alte beneficii, pe neamtul Y va trebui sa-l platesti 2000-3000 de euro si va trebui sa-i oferi si beneficii.

Lumea pe care o cunoastem astazi este intr-o criza. O criza identitara, o criza economica, o criza sociala, o criza de sistem. In cazul in care sunteti curiosi, numarati de cate ori apare cuvantul ‘capitalism’ in New York Times sau alte agentii de stiri. Simplul fapt ca acest cuvant este mentionat (care pana mai ieri nu avea cum sa fie pus la indoiala, propria-i existenta era subinteleasa) ar trebui sa insemne un semnal de alarma ca trebuie sa fim pregatiti pentru o schimbare.

Nu pot spune ca am solutii, caci nici marxismul, nici fascismul, nici capitalismul, nici macar simbioza care exista in China nu au adus o corecta impartire a resurselor. Revolutia Franceza a avut deviza ‘Liberte, Egalite, Fraternite’, insa de la 1789 incoace ne tot straduim sa atingem obiectivul lui ‘Egalite’, dupa ce am reusit sa obtinem ‘Liberte’. Un ganditor modern trebuie intotdeauna sa aiba capacitatea sa critice erorile oricarei ideologii, fie ea de stanga sau de dreapta, insa in acelasi timp trebuie sa fim capabili sa imaginam o lume in care vom putea avea acces la servicii de baza, cum ar fi sanatatea sau educatia, fara a fi nevoiti sa alegem intre propriul destin si cel al copiilor nostri.

Aflam din EVZ ca povestea de la Singureni nu-si are sfarsit, iar discriminarea continua. Practic, in localitate exista doua centre de plasament pentru 280-300 de copii cu HIV. Unul dintre centre este condus de Paul Marinescu.

Citisem un articol despre dr. Marinescu acum cateva luni si m-a impresionat enorm. Acest doctor este un om extraordinar, care si-a dedicat viata acestor copii. Detalii aici.

Revenind la satenii din Singureni, la ce sa te astepti? Romania inca traieste in evul mediu, unde preotul are o influenta si unde vrajitoarele si superstitiile au loc de vaza. Ce vor satenii este sa mearga cu furci si cu topoare la centrul din sat si sa-i linseze pe acei copii.

Ma bucur ca pentru moment, exista un stat semi-functional, care e laic (cel putin in acte) si care are datoria sa aiba grija de toate minoritatile, de orice fel, in fata abuzurilor majoritatii.

PS: Cititi aici scrisoarea deschisa a organizatiei Romani Criss cu privire la initiativa primarului din Baia Mare de a construi un zid in jurul unui cartier de romi.

Citim in Adevarul despre persoanele HIV+ care locuiesc in doua centre de plasament din Singureni, judetul Giurgiu. Articolul este elocvent cu privire la rata discriminarii persoanelor HIV+, precum si lipsa actiunilor din partea autoritatilor, fie ele locale sau centrale. Povestea este una trista. Am si eu o intrebare: aveti prieteni seropozitivi?

Geta a făcut liceul la Grupul Şcolar Agricol din localitatea Călugăreni (Giurgiu) şi povesteşte cu nostalgie despre vremea când era parte dintr-un colectiv de vârsta sa. „Când mergeam la şcoală, aveam o prietenă, Dana, care vorbea cu mine. Mă înţelegeam foarte bine cu ea. Alţi colegi, e drept, vorbeau destul de urât cu mine. Eu înţeleg că nu-şi dau seama, dar ştiţi ce e cel mai greu? Nimeni nu-şi cere scuze niciodată!” Despre viitor, Geta se fereşte să vorbească. „Nu mi-am făcut niciodată planuri. Când ştii cât de greu o să fie, ţi-e teamă să te gândeşti”. Alex provine dintr-o familie mare. Are 11 fraţi, pe care nu-i cunoaşte, dar pe care îi preţuieşte la fel ca pe el. Îi place să zâmbească, radiază şi le este recunoscător celor care-i oferă un loc de dormit.

Am crescut intr-un cartier semi-central al orasului Iasi. Am crescut intr-un cartier in care jumatate din populatie erau romi, iar jumatate erau ‘romani verzi‘. Am crescut intr-un cartier mai mult sau mai putin rau-famat, intr-o Romanie care se bezmeticea din foamea comunismului si intra in jocul economiei competitive de piata. In aceasta tranzitie de la un sistem la altul au cazut victima milioane de est europeni. Generatia sacrificata, desigur, desi fiecare generatie sustine acelasi lucru. Adevarul este ca cei nascuti la sfarsitul anilor 80 sunt o generatie sacrificata.

Ghetoul in care eu am crescut este ceva comun pentru multi dintre cititorii mei. Diferenta de locatie nu importa, deoarece caracteristicile sunt toate acolo. Nu exista nicio diferenta intre cartierele sarace din Iasi si Ferentari. La fel cum nu exista nicio diferenta intre Rahova si Hackney, unul dintre cartierele londoneze unde recent au izbucnit pusee de violenta de strada. Atat Vestul cat si Estul sufera de aceleasi boli, care inseamna segregarea celor ‘nedoriti’, izolarea lor in spatii inguste, infecte, fara acces la educatie, unde liderii locali sunt sefi de gasti si parte a unui sistem mafiot. Heroina de Bucuresti nu e foarte diferita de heroina de Londra, iar lipsa alternativelor ii determina pe cei saraci sa se auto-educe si sa dezvolte o constiinta de sine. Marx vorbea despre constiinta proletariatului, insa Marx este depasit, caci aceasta constiinta nu apartine doar proletariatului, ci saracimii din intreaga lume. Capsunarii romani care dorm pe sub poduri in Italia sunt si ei capabili de o revolutie. Turcii din Germania sunt si ei capabili de o revolutie. Nord-Africanii din Franta au demonstrat deja ca au disponibilitatea sa-si depaseasca conditia si sa se revolte.

Retorica europenilor vorbeste, desigur, de europeni si de imigranti. Acest termen care include rase si etnii diferite capata valente demonice. Ni se vorbeste despre o invazie a musulmanilor sau a romilor. Adevarul este ca acesta este doar un procedeu de a-i dezbina pe cei saraci si a crea conflicte artificiale pentru a ignora problemele reale. Atat romii din Romania, cat si milioane de ‘romani verzi’ traiesc in saracie, iar Harghita si Covasna sunt cele mai sarace judete din tara. De multi ani, minoritatile au fost folosite ca tapi ispasitori, pentru a justifica o serie de masuri de sorginte fascista. 2011 se pare ca este anul cand aceste minoritati inteleg ca e momentul sa formeze o ‘coalitie’. Problema guvernantilor intregii lumi este ca traim intr-o oligarhie cum nu a mai existat, iar minoritatea de care va vorbeam mai sus este compusa din 95% din populatia planetei. Miliarde de oameni fiind exploatati si lasati sa moara de foame, doar pentru a continua un sistem falimentar, care aduce avantaje unui grup limitat de indivizi corupti, ale caror fete nu le vedem niciodata.

In Romania, clasa politica nu este diferita cu nimic fata de clasa politica din Guatemala, Kenya sau Franta. Aceste ‘elite locale’ sunt simple marionete in mainile intereselor financiare ale planetei. Avem ca exemple crearea sistemului privat de pensii sau cota unica. Pentru o tara de marime medie ca Romania, a atrage investitori a devenit ca un Graal, iar datele ultimului Cod Fiscal promovat de Guvernul Boc spun multe, deoarece drepturile sindicatelor sunt mult reduse.

O revolutie vine si trebuie sa fim pregatiti. Iar aceasta miscare mondiala va fi una care va vorbi nu numai despre libertate, ci si despre egalitate. Aceasta egalitate va fi economica, insa caracterul social nu trebuie ignorat: drepturile omului, atunci cand vine vorba de homosexuali, romi, negri, etc. trebuie sa reprezinte o prioritate. Am asteptat mult.

PS: Faptul ca noi, persoanele LGBT, cunoastem izolarea, ura, batjocura si clandestinitatea ar trebui sa ne faca mai receptivi la suferinta celor din jur.

Reportajul de mai jos este o marturie extraordinara a situatiei reale a romilor din Romania. Lipsa egalitatii de sanse este tema centrala – o combinatie de conditii socio-economice, acces la educatie, apa potabila, canalizare, locuri de munca, etc. Cand veti urmari povestea lui Gyuri, acest copil extraordinar, intrebati-va ce viitor are acesta. Intrebati-va cat de mult s-a chinuit mama lui Gyuri pentru a-l creste. Intrebati-va daca Gyuri are de mancare in fiecare zi si daca are cu ce sa se incalte. Intrebati-va cum supravietuieste Gyuri iarna, la temperaturi de -20 de grade Celsius. Eu am plans cand mi-am pus toate aceste intrebari, deoarece acestor cetateni romani statul si societatea nu le ofera nimic, insa mai apoi ii catalogheaza ca lenesi, hoti, cersetori samd. Este inadmisibil si de o cruzime inimaginabila.

Ceea ce as vrea sa va mai intrebati este daca ati angaja un rom la compania la care lucrati. Specialistii in resurse umane cu care am vorbit mi-au spus ca majoritatea companiilor nu angajeaza romi, desi exista legi impotriva discriminarii. In aceste conditii, ce alternative pot avea ei? Poate e momentul sa consideram o serie de compensatii materiale pentru sutele de ani in care i-am tinut ca sclavi. Vina ne apartine si trebuie sa ne asumam consecintele si sa gandim o strategie pe termen mediu si lung.

PS: Video-ul ofera subtitrari in engleza, romana, franceza, spaniola.

Cititi in Romania Libera in ziarul de azi.

Exista in ultimele saptamani un soi de competitie intre Evenimentul Zilei si Jurnalul National, cu privire la titlul de “articolul  discriminator al anului”. Aici gasiti povestea ‘tiganilor’ care au angajati romani, un lucru inadmisibil, iar aici aveti povestea ‘tiganilor’ care sunt comparabili cu talibanii.

Personal, sunt extrem de dezamagit si furios. Cum este posibila perpetuarea unor astfel de stereotipuri? Cum e posibil ca un redactor sa permita publicarea unor astfel de reportaje lipsite de continut si analiza, al caror scop unic este incitarea la ura? Etnicii romi sunt tinta acestor atacuri, iar solutiile nu au cum sa fie o izolare, asa cum puteti citi aici despre un primar din Baia Mare si initiativa sa nastrusnica de a contrui un zid in jurul cartierului de romi.

Romii sunt scosi tapi ispasitori pentru tot ce e mai rau in Romania. Romii sunt vinovati de saracia romanilor, caci fura. Romii sunt vinovati de criza politica si economica, caci primesc ajutor social necuvenit. Romii sunt vinovati de lipsa moralitatii societatii romanesti, caci au acaparat cultura ‘romaneasca’.

Trebuie sa intelegem mai multe lucruri:

• Romii au fost robi la romani pana in 1860, ceea ce inseamna o cultura institutionalizata de dezavantajare a acestora
• A instiga la ura impotriva romilor nu va rezolva niciuna dintre problemele cu care se confrunta si ne confruntam cu totii
• In conditiile in care statisticile arata ca egalitatea de sanse pentru romi este inexistenta, la ce sa ne asteptam? Parintii nu au bani sa-si trimita copiii la scoala, iar adultii care vor sa-si gaseasca o slujba nu sunt angajati tocmai pentru ca sunt romi.
• Nu exista solutii pe termen scurt, insa avem nevoie de o politica continua de ajutorare a familiilor de romi, fara insa a le distruge cultura si a-i ‘asimila’
• Sunt o serie de probleme sistemice pe care trebuie sa le adresam: accesul la educatie, la apa potabila, la locuinte, la sanatate samd.

Ceea ce am citit cu totii in Evenimentul zilei si Jurnalul national ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma ca nu stim cum sa ne tratam minoritatile. Reporterii in cautare de senzational trebuie sa reprezinte cazuri izolate, caci nu avem cum sa construim pe o fundatie de discriminare si ura.

Parteneriatele civile sunt o poveste frumoasa pentru majoritatea persoanelor LGBT din Romania. Multi dintre noi inca ne zbatem in clandestinitate, incercand sa ne acceptam pe noi insine. Ceea ce trebuie sa se inteleaga este ca orientarea sexuala nu numai ca nu este o alegere, insa si faptul ca orientarea homosexuala nu este devianta. Fiind inca in fazele incipiente ale revolutiei pentru drepturile omului (pentru gay, romi, femei si alte grupuri sociale), este greu pentru societatea romaneasca sa inteleaga problemele de zi cu zi. Iar pentru cuplurile gay, lipsa protectiei in fata legii este un lucru extrem de regretabil si ne afecteaza zilnic. Unor cetateni, platitori de taxe, li se refuza acordarea de srijin social din partea statului care primeste aceste taxe. Este inadmisibil. Sute de privilegii care sunt oferite cuplurilor heterosexuale sunt refuzate cuplurilor homosexuale.

Nimeni nu incearca sa reglementeze relatiile intre persoane de acelasi sex din mai multe motive:
1. majoritatea politicienilor sunt homofobi cu adevarat
2. o astfel de legislatie nu ar aduce niciun profit electoral, ba dimpotriva
3. tema nu este una de actualitate, in sensul ca nu exista o presiune a societatii civile
4. sunt cativa care cred ca romania nu este pregatita

Dintre toti politicienii de dupa 90, doar unul singur s-a exprimat pentru parteneriatele civile, si acesta este fostul consilier al lui Basescu, Peter Eckstein Kovacs. Initiativa legislativa a lui Viorel Arion, de anul acesta a primit aviz favorabil din partea Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, insa Guvernul si-a exprimat clar opinia impotriva recunoasterii cuplurilor gay, iar deputatul PDL a declarat ca initiativa sa a fost inteleasa gresit.

Ce inseamna va initiativa lui Arion a fost inteleasa gresit? Deputatul a vrut sa ofere un cadru legal pentru cuplurile hetero, care doresc doar o uniune notariala si nu vor sa se complice. Pe scurt, cuplurile hetero ar primi si mai multe drepturi, insa cand vine vorba de cetatenii LGBT, de ce ar primi ei aceste drepturi? Este intr-adevar frustrant sa analizezi o astfel de logica a celor care ne reprezinta in Parlament.

Cand parteneriatele civile sau casatoriile gay vor fi oficializate in Romania, de exemplu, iar lumea va vedea ca nu a cazut cerul, ca nu ploua cu foc din cer, ca nu a crescut rata divorturilor sau rata abuzurilor, atunci oamenii vor intelege ca nu e mare lucru, ca e vorba doar de niste drepturi, insa pana atunci ne vom confrunta zilnic cu o mentalitate de tip medieval, in care argumentele stiintifice sunt inferioare celor morale.

Cred ca momentul pentru legalizarea parteneriatelor civile ar fi perfect acum, caci PDL-ul si-a pierdut deja orice urma de credibilitate, iar o astfel de lege nu i-ar afecta electoral, caci procentele lor sunt mult prea mici, dar partidele de dreapta nu i-au astfel de decizii care tin de drepturile omului si de demnitatea umana. Problema este ca cel mai mare partid de stanga, PSD-ul, este un partid populist care se bazeaza enorm pe voturile primite cu ajutorul bisericii ortodoxe, deci nu ar vota o astfel de lege, iar in cazul in care PRM-ul intra in parlament din nou in 2012, situatia s-ar putea inrautati.

In cazul in care ar exista o miscare de masa, care sa incerce sa capteze atentia a multiple grupuri sociale – sindicalisti, femei, romi, gay si alte grupuri discriminate, poate ca ceva s-ar putea intampla, insa e nevoie de educatie in randul cetatenilor simpli, drustrati de un sistem politic si social inechitabil. Trebuie sa ne educam prietenii ca problemele sunt intotdeauna comune si au motive economice, iar un front comun impotriva unui inamic comun ar fi mult mai eficient.

Asadar, Elena Udrea a fost huiduita la meciul pe care Bute l-a castigat la Bucuresti. Ministerul Turismului sponsorizase gala si promova Romania pentru turistii straini. Iar cand ministra turismului a fost introdusa audientei, cei din sala au inceput sa o huiduie, lucru regretabil si condamnabil.

Nu sunt un fan Elena Udrea, departe de mine acest sentiment. Elena Udrea este exponentul a tot ceea ce e mai rau pentru decenta in Romania. Si nu ma refer la vestimentatie, ci ma refer la felul de parvenire si de acumulare de functii, fara a avea vreo calificare.

Insa la o simpla analiza a urii canalizate impotriva Elenei Udrea, se poate vedea cat se poate de clar discriminarea impotriva femeilor din Romania. Bagatelizarea dnei ministru, datorita felului sau feminin de a se imbraca, datorita faptului ca este femeie, are accente ce tin de discriminare. Sigur, cand mergi in fata unor romani nevoiasi cu o geanta Louis Vuitton, atunci criticile sunt mai mult decat justificate, insa ura impotriva Elenei Udrea este mult mai mare decat cea impotriva lui Traian Basescu sau Emil Boc de exemplu, iar acest lucru se datoreaza, in opinia mea, datorita faptului ca este femeie. Nu trebuie sa ignoram aceste nuante, caci putem usor sugera ca nu exista discriminare impotriva femeilor, un lucru fals si pe care-l vedem zilnic, cand vine vorba de salarii, de procedee de angajare, de reflectarea persoanelor de sex feminin in media, precum si de modele feminine care sunt promovate.

Gasim aici un articol cu privire la scandalul de pedofilie facut public recent.

Ceea ce ma deranjeaza pe mine este includerea in aceeasi categorie a pedofililor cu homosexualii.

Sexul intre homosexuali este intre persoane adulte si este consensual. Si nu e nimic de blamat in cazul homosexualilor.

De blamat este societatea, care condamna homosexualii. Pai in cazul asta, dupa atata indoctrinare si ura, ce solutii au persoanele cu o astfel de preferinta sexuala? Sa traiasca in clandestinitate si sa caute parteneri prin WC-urile din gara.

Ceea ce trebuie sa intelegem este ca a fi homosexual este ceva innascut, iat de prin anii ’70 s-a stabilit, de catre psihologi, ca nu este o boala sau o deviatie. Este pur si simplu o alta orientare sexuala. Sunt deranjat de felul in care sunt personificati homosexualii in articolul citat.

Cat despre boschetarii (adulti) care aleg sa faca sex pe bani, nu sunt de condamnat nici ei, nici clientii lor. Prostitutia e o meserie veche iar pentru unii este singura metoda de supravietuire.

Trebuie sa depasim mentalitatea de Ev Mediu.

Aflam de aici ca doi parlamentari PDL (ce alt partid ar fi initiat o astfel de propunere populista?) au introdus un proiect de modificare a Codului Penal care prevede inchisoarea de 7 pana la 15 ani pentru persoanele cu HIV sau SIDA care intretin relatii sexuale cu persoane HIV- si transmit boala acestora. O multime de comentarii au fost lansate cu privire la aceasta propunere, asa ca va voi prezenta cateva date interesante:

• Fapul ca se prevede inchisoarea de la 7 la 15 ani in cazul in care persoanele care contracteaza boala mor este o mare aberatie. Este cat se poate de clar ca cei care au initiat schimbarea legislativa sunt complet neinformati cu privire la felul in care evolueaza aceasta boala, cu privire la deiferentele dintre HIV si SIDA samd. O persoana poate trai cu HIV chiar si 25-30 de ani, cu tratamentul potrivit. Cazurile in care infectarea cu HIV insemna o condamnare la moarte sunt istorie.
• Multe tari din Europa de Vest au legi similare, care propun inchisoare pentru cei care stiu ca sunt HIV+ si nu-si informeaza partenerii sexuali cu privire la conditia lor. Trebuie sa existe o diferenta intre obligatia de a informa si condamnarea la o viata fara relatii sexuale (ceea ce se propune in Romania).
• Intr-o tara in care institutiile isi fac datoria de a proteja cetatenii (mai ales minoritatile de orice fel) acest lucru ar fi atacat in justitie, insa in Romania sansele unui astfel de lucru sa se intample sunt infime. Din punctul meu de vedere aceasta propunere incalca Constitutia Romaniei si toate documentele interne si internationale cu privire la drepturile omului.

Aici veti gasi ultimele detalii de la Marsul Diversitatii, care a avut loc in Bucuresti acum cateva ore. In jur de 200 de persoane au participat la mars anul acesta, iar presa a reflectat povestea in acelasi mod ca in anii trecuti: superficial si senzationalist. Ceea ce ar trebui sa ne revolte este folosirea expresiei “preferinta sexuala”, care sugereaza ca orientarea sexuala este o alegere.

As dori sa-i felicit pe toti cei care au participat la mars, precum si pe organizatori. Un alt lucru de remarcat este prezenta ambasadorului SUA in Romania la mars, un lucru destul de rar, date fiind controversele din SUA cu privire la drepturile gay.

De ce e important Marsul Diversitatii? Deoarece atrage atentia asupra necesitatii recunoasterii cuplurilor gay de catre statul roman si pentru ca atrage atentia asupra discriminarii persoanelor LGBTIQQ.

Sper ca in anii urmatori, din ce in ce mai multi participanti vor face parte din acest mars. A fi parte din intreg GayFest este un act de curaj, al unor oameni inteligenti, capabili sa vada lucrurile in context si sa inteleaga ca drepturile se castiga in strada, prin presiune publica. Felicitari!

Andrei Plesu isi da cu parerea aici in legatura cu afisul cu un copil homosexual. Si o face intr-un mod care personal ma dezamageste, caci argumentele domniei sale sunt puerile si lipsite de continut. O serie de sofisme pe care le-am auzit cu totii, insa nu de la “intelighentia” damboviteana.

1. “orientarea homoerotică nu e nici opţiune, nici boală, ci fatalitate, înclinaţie înnăscută, n-are cum să fie atrăgătoare pentru o minte raţională” – ma intreb sincer de ce acest principiu nu ar fi atragator pentru o minte rationala? Oare nu cumva mintea rationala e capabila sa se detaseze de normele morale iudeo-crestine? Oare nu cumva mintea rationala este capabila sa-si insuseasca anumite informatii cu privire la ultimele descoperiri stiintifice cu privire la orientarea sexuala? Bineinteles ca da, insa Andrei Plesu foloseste o smecherie logica care nu confirma decat o opinie, a sa.

2. “A manipula nevinovăţia proverbială a pruncului pentru a induce ideea nevinovăţiei sexuale a unei practici erotice de maturitate e o perfidie şi un abuz” – Este cat se poate de clar ca Andrei Plesu este un homofob si aceasta propozitie expune exact acest lucru: mentionarea ideii ca intreaga campanie induce ideea nevinovatiei sexuale ne duce cu gandul ca domnia sa crede in ideea vinovatiei sexuale. Sexualitatea in sine pare sa fie pentru Plesu o idee vinovata. Mai mult, cum explica domnia sa abuzul? Unde este abuzul?

3. “Inevitabil, brăţara din jurul încheieturii sugerează ideea de stigmat discriminatoriu: ca numerele purtate pe braţ de cei internaţi în lagărele de concentrare” – Ultima data cand am verificat, a fi homosexual in Romania inseamna stigmat obligatoriu. A fi homosexual, la fel cu a fi tigan inseamna o condamnare la continua discriminare.

4. “Prost inspiraţi, neatenţi la contexte, la psihologia colectivă, la reflexele intelectuale comune, ei au vrut să ilustreze îndreptăţirea „ştiinţifică“ a unei realităţi date, dar au construit un fel de „scuză“ impură, menită nu să obţinătoleranţa şi nediscriminarea, ci mai degrabă să le impună în stilul materialismului-dialectic.” – Aceeasi retorica obosita cu privire la ‘moralitatea poporului roman’ si la faptul ca trebuie sa fim mereu atenti la traditia acestui popor. Ei bine, traditia acestui popor este una discriminatorie si nu am de gand sa o accept. Mai mult, tupeul lui Andrei Plesu de a sugera ca ne impunem ideile intr-un stil materialist-dialectic este inimaginabil. Pana unde se poate intinde coarda?

5. “Ce-ar fi dacă leneşul ar încerca să ne convingă că lenea nu e o opţiune, sau o boală, ci o chestie de „fire“, de genom? Ce-ar fi dacă un criminal în serie ar declara răspicat că pofta de a ucide nu e opţiunea lui şi nu e nici un derapaj patologic, ci un blestem nativ, căruia nu-i poate rezista” – Pe scurt, homosexualii sunt comparabili cu lenesii, cu criminalii in serie. Acest argument a fost folosit de zeci, sute de ori si este invalid, iar Andrei Plesu il foloseste in lipsa de alte argumente. Cum sa compari o eventuala patologie cu orientarea sexuala? Este nelegitim si profund imoral.

6. “Rasismul e exact asta: sîngele arian e, din naştere, altfel decît sîngele „barbar“, şi anume îi e superior.” – Plesu sugereaza, intr-un mod extrem de subtil, cum ca noi, homosexualii, am declara ca suntem superiori doar datorita orientarii sexuale, un lucru hilar si fara nicio baza reala.

7. “E vorba, în fond, de o şarjă prost condusă împotriva liberului arbitru” – Spre final, ne mai baga o poveste cu liberul arbitru, insa fara sa contextualizeze situatia si fara sa ofere argumente amorale cu privire la intreaga poveste.

Sunt profund dezamagit de acest editorial, caci releva o stare de spirit a intelectualitatii, a celor pe care-i consideram elite. In realitate, sunt captivii aceleiasi mentalitati primitive.

PSI Romania a preluat recent ideea unei campanii de informare, care incearca sa-i educe pe cetateni cum ca orientarea sexuala este ceva innascut. Aveti mai jos un video pe care l-am publicat acum cativa ani cu privire la diversele teorii gay.

Tudor Kovacs s-a aruncat singur in groapa cu lei. Mi-a parut extrem de rau pentru ce s-a intamplat in aceasta emisiune, insa PSI ar fi trebuit sa anticipeze ca Radu Moraru si Mugur Ciuvica nu au cultura generala necesara pentru abordarea subiectului homosexualitatii. Sunt atat de multe lucruri gresite dpdv sociologic si/sau stiintific cu afirmatiile din emisiunea cu pricina, incat nu am puterea necesara sa le enumar. Felul in care moderatorul si invitatii inteleg sa dezbata este atat de balcanic incat nu merita efortul. Felicitari lui Tudor Kovacs ca a rezistat cat a rezistat, insa din nou se vad problemele majore cand vine vorba de PR al organizatiilor gay. Atat Accept-ul cat si PSI-ul au nevoie de niste oameni toba de carte, oratori excelenti, care sa aiba un plan inainte de fiecare aparitie publica – intrebarile si acuzele vor fi mereu aceleasi, de ce sa nu se faca o lista si sa avem raspunsurile pregatite si documentate dinainte?

UPDATE: Gasiti aici emisiunea in care a aparut Cristi Branea, tot la B1TV. A facut o treaba destul de buna!

Domnule Dugulescu,

Actiunile Dvs. nu releva decat o lipsa totala de toleranta si o crasa incultura cand vine vorba de drepturile omului. Ne-am obisnuit deja ca PDL-ul sa atace minoritatile sexuale in numele “dreptei crestine”, ins avreau sa va informez ca in Romania exista o separatie intre Stat si biserica (cel putin dpdv oficial). Romania este un stat laic! Morala crestina nu-si are locul in spatiul public, la fel cum nici opiniile Dvs. nu isi au locul in spatiul public.

Care ar fi argumentele pentru eliminarea panoului din Timisoara? Care sunt argumentele pentru aceasta campanie anti-homosexualitate? Homosexualii sunt protejati de legea romana, iar felul in care se atribuie spatiul publicitar in Timisoara este reglementat prin lege. In cazul in care cineva a incalcat legea, va rog sa ne explicati.

Ca multi alti deputati, Dvs nu ati prestat niciun fel de munca in Parlament, insa ati gasit o oportunitate sa apareti la TV si sa va faceti remarcat. Care va sunt initiativele legislative, care va este munca de parlamentar? Singurul lucru care va reprezinta este homofobia – ura sau frica fata de persoanele de o alta orientare sexuala.Nu ma astept sa intelegeti nimic din ceea ce am scris mai sus, caci analiza mea se adreseazaunor persoane capabile sa analizeze rational situatia, lasand pasiunile deoparte.

Va promit ca atat eu, cat si homosexualii din Timisoara vom face tot posibilul pentru ca Dvs sa nu fiti reales.

Fara respect,Vlad

Aflam de aici ca “un bebelus promoveaza homosexualitatea”. In articolul citat, ni se spune ca o reclama scandaloasa a fost instalata in Timisoara. Cele cateva randuri in care ni se descrie situatia releva o homofobie crasa si o incitare la ura. Totul intr-o atmosfera de “mister”. Ni se spune ca nu se stie cine a instalat panoul si daca exista autorizatie. Ei bine, exista autorizatie si este creatia PSI Romania. Si nu are nimic scandalos, din punctul meu de vedere, este o campanie anuntata cu ceva timp in urma. Iar ideea este ca homosexualitatea nu este o alegere. Mai multe astfel de panouri sunt planificate in alte orase ale Romaniei. Ceea ce deranjeaza enorm este tonul in care e scris articolul, realmente tendentios: “asociatie pentru promovarea homosexualitatii”. Nicio organizatie din Romania nu promoveaza homosexualitatea, ci promoveaza drepturile omului si ale comunitatii LGBT! Mai mult, se pare ca timisorenii sunt “revoltati”, insa jurnalistul evita sa relateze cateva din marturiile celor revoltati. Sunt mahnit ca o institutie ca Realitatea publica astfel de mizerii. Pregatiti-va pentru atacurile din perioada GayFest!

Gasiti aici si aici articole cu privire la povestea din jurul lui Alex Leo Serban. Si sincer sa fiu, cred ca sunt doua posibilitati: fie cei in cauza nu mi-au citit toate articolele cu privire la ALS, fie nu am reusit eu sa ma fac inteles pe deplin. Daca a doua varianta este cea valida, atunci voi incerca sa ma explic.

1. Cred ca outing-ul nu este un lucru neaparat de preferat. Fiecare persoana decide cand si cum isi va face sau nu coming out-ul. Problema este ca acum cativa ani cineva (nu eu!) i-a facut outing-ul lui Alex Leo Serban. Intr-un ziar tabloid, de doi lei, au aparut poze extrem de indecente ale criticului de film, postate pe un profil de dating gay. Mai mult, o serie de conversatii ale acestuia cu un fost iubit au fost publicate.

2. Ceea ce i s-a intamplat lui Alex Leo Serban este oribil si trebuie condamnat. Insa ceea ce a urmat dupa este si mai de condamnat. Dupa outing-ul amintit mai sus, ALS a negat faptul ca ar fi homosexual/bisexual, si a inceput o intreaga campanie de denigrare a comunitatii gay. A scris incontinuu pe bloguri si prin intermediul unor alte forme de comunicare impotriva comunitatii gay. Spera, in naivitatea sa, ca daca isi va forma o imagine de anti-gay, s-ar putea ca toata povestea cu outing-ul sa fie data uitarii.

3. Articolele mele cu privire la ALS au aparut ca o reactie la atacurile homofobe ale acestuia.

Sper ca s-au lamurit cateva din lucrurile care trebuiau lamurite.

Aflam dintr-un studiu recent ca minoritatea gay este vazuta cel mai critic de catre tinerii romani. Un sondaj al Fundatiei Soros dat publicitatii luna aceasta releva faptul ca 75% dintre elevi nu si-ar dori un vecin homosexual (in comparatie cu 56% in randul adultilor). Suntem urmati pe scala stigmei de persoanele cu HIV (66%), romi (68%), musulmani (42%), evrei si maghiari (35%). Pe scurt, elevul roman este homofob, antisemit, rasist si xenofob. Cand analizam rezultatele mai detaliat, vedem o serie de schimbari de atitudine:

• 62% dintre persoanele de sex feminin nu-si doresc un/o vecin(a) gay – comparat cu 89% (!!!) pentru persoanele de sex masculin;
• procentul de homofobie scade din clasa a VIII-a (80%) spre clasa a XII-a (“doar” 67%); acelasi lucru e valabil si cu privire la nivelul de educatie al respondentilor-liceu, facultate sau studii postuniversitare
• Muntenia ne uraste mai putin – 71% homofobie, comparat cu 76% Transilvania si 82% Moldova
• Nu exista diferente intre mediul urban si cel rural; acelasi lucru se aplica si pentru etnie.

Aceste rezultate ar trebui sa ne ingrijoreze, caci releva o serie de probleme pe care nu am reusit sa le rezolvam. Educatia este, intr-adevar, cel mai important element, insa cred ca prima analiza critica ar trebui sa aiba ca subiect comunitatea gay in sine, cu toate carentele sale si lipsa unor programe de informare cu privire la orientarea sexuala. Nu putem asista pasivi la perpetuarea unui sistem de inegalitati. Personal, cred ca legalizarea parteneriatelor civile ar fi un pas necesar. In conditiile in care clasa politica reprezinta o “elita”, ar fi datoria lor sa ia niste masuri nepopulare, dar care sa genereze schimbarea perceptiilor publice asupra homosexualilor si a homosexualitatii. Acest studiu este extrem de important, caci prezinta trendul societatii per ansamblu, insa putem identifica rapid contradictiile societatii romanesti: faptul ca in tarile vestice tinerii sunt mai toleranti fata de minoritati, iar in Romania situatia este inversa, ar trebui sa ne ingrijoreze. Fundatia_SOROS-_Implicare_civica (rezultatele complete)

Am aflat cu stupoare ca a murit Alex leo Serban. Iar vizitele pe Wannabegay au explodat, evident. Am zis ca e necesar un articol in legatura cu mostenirea lui ALS. Imi pare nespus de rau pentru tragedia prin care acesta a trecut si pentru familia lui. Romania a pierdut un excelent critic de film si un intelectual rafinat. Can l-am vazut ultima oara pe Alex Leo Serban, in ianuarie, la conferintele Dilema, aproape nu l-am recunoscut: slabit si palid. Cred ca e important sa-i onoram memoria. Insa nu trebuie sa ignoram si cealalta parte a povestii: aceea ca ALS a fost un gay/bisexual ascuns in dulap, care nu a avut curajul sa-si faca coming out-ul si care ar fi putut fi un om providential pentru miscarea gay. Pentru ca a avea un intelectual parte a comunitatii, valoreaza cam de zece ori mai mult decat a avea o “persoana publica.” Vocea lui ALS ar fi ramas aceea, insa daca ar fi iesit din dulap, ar fi fost o persoana completa si complexa, capabila de realizari care sa ramana in istorie. Ne vom aminti de ALS an de an, insa nu va ramane in memoria noastra ca un deschizator de drumuri.

“Gluma” celor de la PSI nu poate fi trecuta cu vederea. Homofobia nu poate fi trecuta cu vederea. Pentru ca atat eu, cat si mii de tineri au suferit si inca sufera din cauza violentei impotriva persoanelor LGBT din Romania. Pentru ca gay-ii se ascund in dulap datorita preconceptiilor despre gay. Ceea ce au facut cei de la PSI e grav deoarece ni se spune zilnic ca Dumnezeu uraste homosexualii si pedepseste sodomia si nu avem nevoie sa ni se repete acest lucru din cadrul comunitatii. E grav caci ne infioram cand citim amenintari la adresa noastra pe site-uri neo-naziste si nu avem nevoie de acelasi lucru din cadrul comunitatii. E grav deoarece in acest moment, undeva in lume, un “Alex” (a se citi om) este rapit pe bune si este ucis si violat. E grav deoarece unii gay chiar au gustat gluma si o considera hazlie. E grav caci articolele de pe antigay.ro sunt publicate constant din noiembrie, ceea ce ne spune ca totul a fost orchestrat din timp si ca organizatorii chiar nu s-au gandit sa schimbe acest lucru. E grav caci vine GayFest si e posibil ca unii gay sa nu mearga la parada tocmai din cauza acestei campanii. E grav deoarece exista alte probleme mai importante pentru comunitatea gay pe care PSI-ul le ignora. E grav deoarece nicio alta organizatie gay din lume nu a facut un astfel de experiment. Sper ca vom trage niste invataminte.

Multe bloguri gay au scris in ultimele 24 de ore despre campania PSI care a implicat “spargerea” site-ului TotalGay, promovarea unui filmulet violent, precum si link-ul catre antigay.ro. Avem de tras o multime de concluzii, iar o analiza completa este necesara, caci din nou au existat persoane care s-au simtit lezate si au luat-o personal.

Asa cum am spus si in articolul anterior, ideea este proasta, extrem de proasta. Nu are in spate nicio cercetare de piata, nu ia in considerare niciun efect ulterior, nu pune lucrurile in context si nu vad niciun fel de posibilitate de a solidariza comunitatea gay. Insa trebuie sa consideram faptul ca cei de la PSI incearca sa vina cu idei si proiecte noi si cateodata au dat/vor da gres. Experimente si experimente. Cei de la PSI ar trebui sa citeasca blogurile gay si sa vada ca majoritatea au avut o reactie negativa cu privire la actiunile lor de aceasta data, insa asta nu inseamna ca cineva ataca organizatia in sine. De exmplu, Miss Travesty a fost un succes al PSI.

In al doilea rand, cred ca avem nevoie de putina educatie cand vine vorba de organizatii si de opinii. De fiecare data cand Wannabegay critica ceva, exista un singur contra-argument: tu nu faci nimic decat sa scrii pe un blog, in comparatie cu noi. Ei bine, e bine de stiut care sunt diferentele intre o organizatie/un grup si un blog. Vorbim de bugete anuale, planificari, proiecte in cazul PSI, si vorbim de articole cand vine vorba de Wannabegay. E o eroare logica a incerca sa comparam cele doua instante. E ca si cum ai compara Guvernul Romaniei cu ziarul Gandul si le-ai zice celor de la Gandul ca nu au dreptul sa-l critice pe Boc, caci ei nu sunt in Guvern. Vorbim de doua lumi diferite care se observa una pe alta.

In al treilea rand, vina pentru esecul acestei campanii este in mare parte a PSI-ului, insa nu in totalitate a PSI-ului. E vorba de o problema sistemica, mai ales ca suntem inca intr-o faza incipienta cand vine vorba de construirea unei comunitati gay capabila de auto-promovare. Insa in niciun caz link-uri catre antigay.ro nu ajuta. Ce urmeaza? Antifa? Noua Dreapta? Becali? Ducem lipsa de idei bune, ducem lipsa de oameni competenti si nu stiu daca avem solutii pe termen scurt sau macar mediu. Insa nu ne permitem sa facem astfel de experimente dezastruoase.

UPDATE: Bloguri gay care s-au pronuntat vehement impotriva acestui joc al PSI: aici, aici, si aici. Acest blog are o pozitie neutra, iar acest blog are o viziune pozitiva asupra ideii.